Demersul este o premieră pentru România și este rezultatul unui parteneriat care a durat aproximativ doi ani: “la nivel național s-a derulat, începând cu luna octombrie 2020, proiectul „Strategia națională pentru piața de capital”, cu implicarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în parteneriat cu Ministerul Finanțelor (MF), consultanța fiind asigurată de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Proiectul, finanțat de către Comisia Europeană, s-a derulat în trei etape”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
AICI puteți consulta proiectul lansat în dezbatere publică de MFP
“Proiectul însumează principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori. Subliniez că, pentru atingerea acestui obiectiv, A.S.F. are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți”, precizează președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu.
Prima strategie națională pentru piața de capital este construită în jurul a nouă obiective generale și își propune să ridice piața din starea de subdezvoltare în care se află în acest moment. “În prezent, piața de capital din România este subdimensionată, caracterizându-se printr-o pierdere de companii (delistări) și o lipsă generală de activitate. (…) În prezent, 99% din finanțarea prin îndatorare a companiilor românești este alcătuită din împrumuturi bancare. (…) Piața de acțiuni din România se caracterizează prin niveluri scăzute de lichiditate, determinate de un număr mare de acțiuni inactive. (…) România nu mai are o piață a instrumentelor derivate prin care să permită investitorilor posibilitatea de a-și acoperi riscurile”, se amintește, printre altele, în proiectul de HG.
“Scopul primordial al Strategiei a fost construcția unui set de măsuri de reglementare care să asigure un cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital. Elementele de îmbunătățire cuprinse în strategie vizează facilitarea accesului la finanțare, precum și simplificarea regulilor existente și reducerea incertitudinilor juridice. Piața de capital este o alternativă bună și, sperăm noi, prin această Strategie, una mult mai accesibilă pentru asigurarea necesarului de finanțare din partea mediului privat”, a declarat și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Pe lângă impactul pozitiv direct asupra pieței de capital, Strategia ar urma să aducă beneficii mediului de afaceri, în general, dar și bugetului statului. În nota de fundamentare care însoțește proiectul este estimat un plus de 2,7 miliarde de lei pentru buget, doar în primul an. În următorii trei ani, sumele care se vor adăuga veniturilor bugetare vor crește până la 3,8 miliarde de lei pe an, conform documentului citat. În anul curent, aniticipează proiectul, vor veni în plus 1,1 miliarde de lei din impozit pe profit și 1,6 miliarde de lei prin impozit pe venit, sume asociate cu dezvoltarea volumelor pe piața de capital.
“În acord cu recomandările OECD, Autoritatea de Supraveghere Financiară lucrează continuu la îmbunătățirea cadrului de reglementare, având ca obiectiv simplificarea accesului la piață, atât pentru emitenți cât și pentru investitori, cu respectarea corespunzătoare a principiilor de transparență și de protecție a investitorilor pe piața de capital. Prin aceasta, A.S.F. dorește să contribuie la creșterea lichidității pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacționate și a operațiunilor derulate în cadrul acesteia. Bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești, un important izvor de finanțare al acesteia și o platformă de tranzacționare a pachetelor de acțiuni ale celor mai importante și atractive companii românești”, a mai declarat Președintele Autorității, Nicu Marcu.
Ce își propun autoritățile? De la debirocratizare și creșterea lichidității inclusiv prin dinamizarea listărilor de titluri aparținând Statului, la reduceri de taxe, stimularea nivelului de bancarizare, conceperea sau importul de noi instrumente de tranzacționare și emiterea de titluri de stat “verzi”
Strategia vizează îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital. Printre altele, autorii proiectului își propun să îndeplinească acest obiectiv prin simplificarea procedurilor de listare, diversificarea tipologiilor de instrumente tranzacționabile (de exemplu listarea acțiunilor minoritare deținute la companiile de stat) sau demararea unei campanii naționale pentru promovarea avantajelor listării în rândul companiilor.
Strategia prevede și creșterea lichidității pe piața secundară, țintă care ar urma să fie atinsă în principal prin aducerea la Bursă a unor noi instrumente fie prin dezvoltarea în interior fie prin împrumuturi din alte piețe de capital. Dezvoltarea unei piețe a derivatelor precum și înființarea unui mecanism care să ofere participanților la piață analize independente cu costuri reduse sunt alte două instrumente avute în vedere în documentul citat.
Proiectul țintește dezvoltarea și creșterea unei piețe a IMM-urilor, obiectiv care ar urma să fie îndeplinit prin intensificarea cooperării între BVB și Camera de Comerț și Industrie, dar și prin acordarea de stimulente pentru firme, inclusiv reduceri de taxe. Promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice are un rol important, iar băncile cooperatiste ar urma să atragă mai mulți clienți pentru deschiderea unui cont bancar. În scopul promovării instrumentelor financiare de acest tip, autoritățile își propun să folosească și Strategia Națională de Educație Financiară.
De asemenea, este vizată creșterea rolului investitorilor instituționali, cu accent pe simplificarea, debirocratizarea și fluidizarea operațiunilor și procedurilor de autorizare și înregistrare a OPC și a fondurilor de pensii private și pensii ocupaționale. Strategia de Dezvoltare a Pieței de Capital ar urma să faciliteze finanțările pe termen lung prin mecanisme de piață. Analizarea și, ulterior, modificarea reglementărilor și proceselor de listare a obligațiunilor corporative este principalul mijloc prin care ar urma să se îndeplinească acest obiectiv. De asemenea, se va pune accent pe dezvoltarea de proiecte în regim de parteneriat public-privat.
Susținerea inovației financiare și a procesului de digitalizare, mai ales prin sprijinirea participanților pe piețele financiare pentru aplicarea cadrului european în domeniul finanțelor digitale este de asemenea o țintă. În acest scop, se va introduce și un proiect pilot pentru un sistem de tranzacționare și sistem de decontare bazat pe tehnologia registrelor distribuite (DLT).
Amintim că proiectul ia în calcul și stimularea investițiilor verzi, în primul rând prin emiterea de obligațiuni suverane sustenabile.