România va avea un Institut Naţional de Genomică

Acesta a vizitat, vineri, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului Alessandrescu-Rusescu, alături de managerul institutului, Nicolae Suciu, şi de coordonatorul Unităţii de Asistenţă Materno-Fetală de Excelenţă din cadrul Institutului, Dragoş Creţoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, remis AGERPRES, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre importanţa înfiinţării în România a unui Institut Naţional de Genomică, al cărui principal scop va fi promovarea medicinei genomice, susţinând reformarea cercetării medicale şi a serviciilor de sănătate din România.

În acest context, ministrul Marcel Boloş a declarat că MFE va începe deja demersurile necesare pentru finanţarea acestui proiect în viitoarea perioadă de programare.

„Existenţa unui astfel de institut în România va permite ţării noastre să se alăture altor state şi să progreseze în privinţa geneticii umane şi a cercetării personalizate din domeniul sănătăţii. Un astfel de proiect va avea un impact pozitiv deosebit asupra bolnavilor oncologic şi tratamentelor personalizate, asupra bolnavilor cu afecţiuni rare sau pentru detectarea anumitor riscuri în sarcină”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Genomica, ştiinţa care se ocupă cu interpretarea clinică a datelor obţinute prin secvenţierea întregului genom, oferă un diagnostic precis al bolilor cauzate de mutaţii genetice şi un tratament personalizat pentru acestea, activitate ce se află la frontiera medicinei personalizate, precizează MFE. Secundar, potenţialul de cercetare în acest domeniu, reflectat în rapoartele Naţiunilor Unite şi în rezoluţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, va contribui semnificativ la dezvoltarea ştiinţifică, economică şi socială în România.

Pe plan naţional, scopul Institutului Naţional de Genomică este reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea şi execuţia de protocoale şi analize genomice de prevenţie/screening, diagnostic şi tratament, precum şi servicii medicale de înaltă performanţă, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, medicină materno-fetală, geriatrie şi boli neurodegenerative. De asemenea, alte scopuri sunt secvenţierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienţilor) pentru administrarea tratamentelor personalizate, crearea unei baze de date genomice şi clinice pentru România, cu multiple implicaţii în ştiinţă şi valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite.

În plan european, se are în vedere participarea la Declaraţia de Cooperare pentru accesul la cel puţin un milion de genomuri secvenţiate în Uniunea Europeană până în 2022. „Scopul este colaborarea pentru accesul sigur şi autorizat la băncile naţionale şi regionale de date genetice şi alte date relevante pentru sănătate, prin integrarea infrastructurii şi expertizei europene în genomică, augmentarea valorii investiţiilor statelor-membre în acest domeniu şi producerea de studii clinice de impact”, explică MFE. De asemenea, un obiectiv este şi participarea, prin Ministerul Sănătăţii, la Parteneriatul European pentru Medicină Personalizată, având ca scop finanţarea, implementarea şi cooperarea în domeniul medicinei personalizate. Acest parteneriat va avea acces la fonduri nerambursabile specifice, se mai arată în documentul citat.

În plan internaţional, se intenţionează participarea la Programul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – Ştiinţă pentru Pace şi Prosperitate în domeniul genomicii şi implementarea Rezoluţie Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin asigurarea contribuţiei necesare de către guvernele membre şi a comunităţii ştiinţifice la progresul genomicii. De asemenea, autorităţile îşi propun finalizarea studiilor clinice în domeniul telocitelor de către echipa Institutului şi trecerea la medicina aplicativă, având ca scop dezvoltarea de noi terapii în regenerarea tisulară şi transplantul autolog de telocite, având potenţialul de a revoluţiona domeniul medicinei regenerative, punând România în faţa ţărilor concurente.

Potrivit MFE, Institutul Naţional de Genomică de la Bucureşti va reprezenta prima infrastructură medicală şi de cercetare paneuropeană din sud-estul Europei, în domeniul genomicii.