România va avea un super-gardian al finanţelor: Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială

Riscurile la adresa stabilităţii financiare a României vor intra de acum înainte sub jurisdicţia unei instituţii noi: Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Economica.net - joi, 13 feb. 2014, 10:41
România va avea un super-gardian al finanţelor: Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială

“Obiectivul fundamental al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este menţinerea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice” se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Noua instituţie va fi condusă de un Consiliu general  format din 9 membri, respectiv: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru.

„De asemenea, având în vedere responsabilităţile Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar în procesul de soluţionare a situaţiei instituţiilor de credit aflate în dificultate, directorul acestei instituţii va participa la întrunirile Comitetului, dar nu va avea drept de vot” se mai arată în nota de fundamentare a actului normativ.

„Această structură a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3 (Comitetul European pentru Risc Sistemic – n. r.), potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale. Astfel, în contextul în care fiecare membru al Consiliului general are dreptul la un vot, nicio decizie contrară poziţiei Băncii Naţionale a României nu va putea fi adoptată”, se mai arată în document.

Printre atribuţiile Comitetului se vor afla identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora şi elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială. De asemenea, Comitetul va coordona gestiunea crizelor financiare prin identificarea măsurilor necesare în vederea reducerii riscului de contaminare în cazul unui impact sistemic al eventualelor dificultăţi cu care se pot confrunta participanţii la piaţa financiară.

‘Destinatarii recomandărilor sunt fie autorităţile de supraveghere financiară microprudenţială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii trebuie să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, în caz contrar fiind necesară oferirea de explicaţii cu privire la lipsa de acţiune’, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Ştirea se actualizează

Te-ar mai putea interesa și
Economiștii șefi ai băncilor sunt la unison: BNR nu va majora dobânda de politică monetară la următoare ședință
Economiștii șefi ai băncilor sunt la unison: BNR nu va majora dobânda de politică monetară la următoare ședință
Niciunul dintre economiștii șefi intervievați de Economica.net nu a dat ca posibilă mișcarea dobânzii de politică monetară în ședința din 15 ianuarie 2025. Bugetul, alegerile......
România urcă pe prima poziție în clasamentul celor mai mari exportatori europeni de cereale, la șase luni. Am livrat de 2,1 ori mai mult decât Franța
România urcă pe prima poziție în clasamentul celor mai mari exportatori europeni de cereale, la șase luni. Am livrat ...
Tradițional al doilea cel mai mare exportator de cereale al UE, după Franța, România a ajuns în prima jumătate a acestui ...
Salariile minime în vigoare în 2025. Mărirea şi decăderea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol
Salariile minime în vigoare în 2025. Mărirea şi decăderea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol
Valoarea salariului minim brut pe economie şi a salariului minim brut în sectorul agricol și industria alimentară în ...
Deficitul cu mâncare a crescut anul trecut de 2,6 ori. Brânza este al treilea cel mai importat produs, iar prodsele din tutun generează mai mult excedent decât grâul
Deficitul cu mâncare a crescut anul trecut de 2,6 ori. Brânza este al treilea cel mai importat produs, iar prodsele din ...
România a ajuns în primele zece luni ale anului trecut la un deficit cu produse agroalimentare de peste 2,5 miliarde de ...