România va avea un super-gardian al finanţelor: Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială
“Obiectivul fundamental al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este menţinerea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice” se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Noua instituţie va fi condusă de un Consiliu general format din 9 membri, respectiv: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru.
„De asemenea, având în vedere responsabilităţile Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar în procesul de soluţionare a situaţiei instituţiilor de credit aflate în dificultate, directorul acestei instituţii va participa la întrunirile Comitetului, dar nu va avea drept de vot” se mai arată în nota de fundamentare a actului normativ.
„Această structură a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3 (Comitetul European pentru Risc Sistemic – n. r.), potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale. Astfel, în contextul în care fiecare membru al Consiliului general are dreptul la un vot, nicio decizie contrară poziţiei Băncii Naţionale a României nu va putea fi adoptată”, se mai arată în document.
Printre atribuţiile Comitetului se vor afla identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora şi elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială. De asemenea, Comitetul va coordona gestiunea crizelor financiare prin identificarea măsurilor necesare în vederea reducerii riscului de contaminare în cazul unui impact sistemic al eventualelor dificultăţi cu care se pot confrunta participanţii la piaţa financiară.
‘Destinatarii recomandărilor sunt fie autorităţile de supraveghere financiară microprudenţială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii trebuie să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, în caz contrar fiind necesară oferirea de explicaţii cu privire la lipsa de acţiune’, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Ştirea se actualizează