România va crea o structură pentru stabilitatea sistemului financiar, formată din reprezentanţi ai BNR, ASF şi ai Guvernului

CNSM va fi o structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, iar preşedintele Comitetului este guvernatorul BNR.

În prezent, la nivel naţional, politica macroprudenţială, respectiv responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nu este reglementată, în mod explicit, în legislaţia internă. Supravegherea sistemului financiar naţional este una dintre atribuţiile BNR pentru sectorul instituţiilor de credit şi al instituţiilor financiare nebancare, precum şi o atribuţie a ASF, pentru sectorul pieţei de capital, al asigurărilor şi al pensiilor private.

‘Legislaţia ce guvernează activitatea celor două autorităţi de supraveghere naţionale cuprinde prevederi referitoare la obligaţia menţinerii stabilităţii financiare la nivelul fiecărui sector supravegheat, competenţa exclusivă în domeniul menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nefiind conferită unei autorităţi’, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.

Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general, format din nouă membri, respectiv guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori, economistul-şef al băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF, doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de primul-ministru. De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituţie cu responsabilităţi în procesul de soluţionare a situaţiei instituţiilor de credit aflate în dificultate, va participa la şedinţele Comitetului, fără a avea drept de vot.

Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, preşedintele are vot decisiv. Membrii Consiliului general nu vor fi remuneraţi pentru activitatea desfăşurată.

Obiectivul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este menţinerea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Această structură inter-instituţională va avea calitatea de autoritate macroprudenţială, în sensul Recomandării CERS/2011/3.

De asemenea, proiectul de lege stipulează obligativitatea menţinerii independenţei BNR, conform art. 130 din Tratatul privind funcţionarea UE, în ceea ce priveşte deciziile privind politica macroprudenţială, precizează un comunicat al MFP remis joi AGERPRES.

Atribuţiile CNSM vizează, în principal elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări sau, după caz, avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic, monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) şi a măsurilor adoptate la nivel naţional ca urmare a recomandărilor şi avertizărilor emise de CERS, emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel naţional a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul UE.

Destinatarii recomandărilor sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligaţia, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări.

CNSM va avea responsabilităţi şi în ceea ce priveşte coordonarea gestiunii crizelor financiare, în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulţi participanţi la sistemul financiar se confruntă cu dificultăţi care au impact sistemic, precum şi a monitorizării implementării acestora.

‘Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, întrucât stabilitatea financiară asigură un cadru economic prielnic implementării strategiilor de afaceri, diminuând probabilitatea apariţiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. De asemenea, proiectul de act normativ are un impact social pozitiv întrucât stabilitatea financiară este un bun public de care beneficiază fiecare cetăţean. O politică macroprudenţială eficientă contribuie la diminuarea probabilităţii de apariţie a crizelor financiare. Menţinerea stabilităţii financiare şi implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de creştere economică redusă sau negativă, diminuarea şomajului, asigurarea accesului la finanţare’, menţionează comunicatul MFP.