România va finaliza, prin forţe proprii, un reactor de la Cernavodă, dacă se rupe acordul cu chinezii pentru Unităţile 3 şi 4

“Nuclearul capătă o importanţă tot mai mare, fie că vorbim despre această componentă actuală, fie că vorbim în o altă abordare, cel puţin a unui grup. Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două unităţi în România. Dacă nu se materializează (negocierile cu partenerul chinez pentru construirea reactorelor 3 şi 4 în regim de parteneriat public-privat-n.red.), compania are scenariul de analiză financiară pentru dezvoltarea unei unităţi”, a declarat Vişan.

Întrebat care ar fi condiţiile care ar conduce la eşuarea proiectului actual cu partenerul chinez, Vişan a spus că “unele condiţii ale partenerului pot fi suportate sau nu”, după care a vorbit despre “necesitatea de a promova energia nucleară în România ca energie de bază”.

Este pentru prima dată când un oficial român vorbeşte despre posibilitatea ca Nuclearelectrica să finalizeze prin forţe proprii unul dintre reactoarele centralei de la Cernavodă, în eventualitatea în care, în final, parteneriatul dintre compania românească şi China General Nuclear Power pentru finalizarea reactorelor 3 şi 4 în regim de parteneriat public-privat nu va funcţiona.

Este vorba de fapt despre volumul costurilor.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

Citeşte şi:

Consumatorii de electricitate vor plăti, anual, până la 340 mil. euro, în factură, pentru susţinerea investiţiilor în energie. Apar contractele de diferenţă

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent.

“Costul mediu pe durata de viață a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este peste prețul mediu de piață în scenariul CfD și, prin urmare, estimăm necesitatea unui sprijin semnificativ printr-un contract CfD. Nivelul subvenției anuale ajunge la apogeu în 2031, anul în care prețul de vânzare angro este la cel mai scăzut nivel, însă apoi scade în timp, pe măsură ce prețurile pieței cresc (ca urmare a creșterii prețurilor la gaze și a prețurilor 18 la CO2.) Pe baza estimărilor realizate, decalajul dintre costurile și veniturile din vânzările en gros ale energiei nucleare implică o subvenție medie de 215 milioane EUR pe an între 2030 și 2040”, arăta recent Ministerul Energiei.

Problema exact aici apare. Dacă în urma negocierilor cu partea chineză se va constata (pe baza nivelului preţului de exercitare care va fi negociat) că România ar putea plăti costuri prea mari pentru cele două reactoare care ar urma să fie construite prin acest parteneriat cu chinezii, Nuclearelectrica are şi scenariul de a finaliza, fără acest partener, unul dintre reactoare, caz în care, chiar dacă se aplică şi aici mecanismul CfD, costurile, care vor fi ulterior plătite de toţi consumatorii prin facturi, vor fi mai mici.