România va investi încă 130 mil. euro în conducte de gaze spre Republica Moldova. Proiectul este „de importanţă naţională”

„Dezvoltarea capacităţii Sistemului Naţional de Transport în vederea asigurării fluxului de gaze naturale pe direcţia România – Republica Moldova” este „proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale”, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern.

De acest proiect se va ocupa Ministerul Energiei, după cum scrie în proiectul de act normativ, semnat de premierul Sorin Grindeanu.

România a inaugurat încă din vara anului 2014 interconectorul Iaşi – Ungheni, cu o capacitate de tranzit maximă de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Exporturile sunt însă insignifiante, iar anul trecut au fost chiar aproape de zero – valoric, s-au ridicat la doar 226.000 de euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică de la Bucureşti.

Motivele, spun specialiştii, ţin atât de dificultăţile de ordin tehnic, cât şi de faptul că moldovenii nu au finalizat infrastructura dintre granite cu România şi capitala Chişinău, iar puţinul gaz românesc importat a fost consumat doar în localităţile de la graniţă.

„Având în vedere configuraţia celor două Sisteme Naţionale de Transport şi caracteristicile tehnice ale acestora, posibilităţile de transport a gazelor naturale în flux bidirecţional între România şi Republica Moldova sunt limitate deoarece: 1) Sistemul de transport gaze din Republica Moldova are la bază conducte cu diametre relativ mici (DN100-DN250) care sunt operate la presiuni mari, 35-55 bar 2) Sistemul de transport gaze din România este realizat în mare parte din conducte cuprinse între DN250-DN800, operate la presiuni între 10-35 bar, excepţie făcând conductele prin care se efectuează tranzitul gazelor din Federaţia Rusă spre ţările de pe culoarul balcanic”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii.

Ca atare, este nevoie de noi investiţii paralele, atât în sistemul de transport românesc, cât şi în cel din Republica Moldova, iar Transgaz, operatorul sistemului de conducte din Romnânia, are în strategia de dezvoltare acest proiect.

„Dezvoltarea acestui culoar de transport gaze naturale are în vedere asigurarea funcţionarii la parametrii tehnici proiectaţi, a interconectării fizice bidirecţionale cu Republica Moldova (în funcţiune din anul 2014, între Iaşi şi Ungheni). În acest scop se impune reabilitarea unora dintre conductele existente ale acestui culoar precum şi construirea de conducte noi şi amplasarea a doua staţii noi de comprimare”, se arată în strategia Transgaz.

Ce presupune proiectul, când va fi gata şi cât costă

În total, proiectul Transgaz are un cost de 131,7 milioane de euro şi presupune costrucţia a două noi conducte de gaz, în nord-estul ţării şi a două staţii de comprimare. Iată detaliile, aşa cum apar în programul de investiţii al Transgaz:

• Construirea unei conducte de transport gaze naturale noi DN 700, Pn 55 bar, pe direcția Oneşti – Gherăeşti în lungime de 104 km. Traseul acestei conducte va fi paralel în mare parte cu conductele existente DN 500 Oneşti – Gherăeşti;
• Construirea unei conducte noi de transport gaze naturale DN 700, Pn 55 bar, pe direcția Gherăești – Lețcani în lungime de 61km. Această conductă va înlocui conducta existentă DN 400 Gherăești – Iaşi pe tronsonul Gherăești – Lețcani;
• Construirea unei Staţii de comprimare gaze noi la Oneşti, având o putere instalată de 6 MW, 2 compresoare de câte 3 MW, unul activ si unul de rezervă;
• Construirea unei Staţii de comprimare gaze noi la Gherăeşti, având o putere instalată de 4 MW, 2 compresoare de câte 2 MW, unul activ și unul de rezervă.

Studiul de fezabilitate este „în curs de actualizare”, potrivit Transgaz, iar în luna iulie a acestui an este estimată finalizarea proiectelor terhnice pentru conducte şi staţii şi obţinerea autzorizaţiilor de construire. Construcţia efectivă ar urma să fie demarată în 2018, iar finalizarea şi intrarea în operare în 2019.
Proiectul de la noi va fi implementat în paralel cu o nouă conductă de gaze, pe care o fac moldovenii, o conductă între Ungheni şi Chişinău, care să lege capitala Republicii Moldova, cel mai mare consumator din ţara vecină, de graniţa cu România.

Nota de fundamentare a HG prin care proiectul este face referire şi la faptul că o parte din gazele care vor fi extrase din platoul continental românesc al Mării Negre ar putea ajunge în Republica Moldova, ţară dependentă de gazele ruseşti.

„Prin evaluările actuale ale posibilităţilor de coordonare în implementare ale proiectului, cu cel derulat pe teritoriul Republicii Moldova şi, în corelare cu accesul la resursele din off-shore Marea Neagră, se estimează un termen de punere în funcţiune comun, 2019-2020. Ţinând cont de aspectele menţionate mai sus, implementarea în timp util a Proiectului devine imperios necesară”, se arată în nota de fundamentare.