Prin Sistemul de Garanţie-Returnare, România va colecta 7 miliarde de ambalaje anual, plasându-se astfel pe locul 2 după Germania la colectarea de ambalaje, conform datelor anunţate de Ministerul Mediului. Totodată, România va colecta şi poate recicla de 3,5 ori mai multe ambalaje decât Slovacia, de exemplu, care are de colectat şi reciclat aproximativ 2 milioane de ambalaje pe an, potrivit datelor RetuRO, se menţionează într-un comunicat al Green Environment Support.
„România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene şi de media europeană şi ne lipsesc şi statisticile actualizate, nivelul de reciclare fiind de aproximativ 11%-12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50% care este media europeană. Însă, prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deşeuri în următorii ani şi astfel să obţină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare şi un model în acest sens în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.
Conform obiectivelor UE, România trebuie să atingă până în 2026 ţinta de colectare şi returnare a ambalajelor SGR pentru producători de 85% pentru ambalaje de tip sticlă, 90% pentru cele din plastic şi 90% pentru metal. În ceea ce priveşte economia circulară, România este abia la începutul tranziţiei de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporţie de doar 1,3%, potrivit datelor Băncii Mondiale, se subliniază în comunicat.
Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianţi de băuturi, care trebuie să implementeze facilităţi pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje. În procesul de implementare a cerinţelor SGR, comercianţii au avut o serie de nelămuriri privind întreaga procedură, iar comerciaţii mici se confruntă cu lipsa unui spaţiu de colectare.
„În general, producătorii, importatorii şi retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă. Dacă discutăm, însă, de afacerile mici impactate, situaţia este diferită – sunt companii care până în prezent nu s-au înscris pe platforma RetuRO sau/şi nu au semnat contractele. În privinţa organizării logistice a fiecărui comerciant ne lovim de provocarea găsirii spaţiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investiţiile necesare pentru achiziţia RVM-urilor. Noi, la Green Environment Support, asistăm operatorii economicii şi oferim consultanţă şi recomandări necesare pentru a implementa eficient proiectul SGR. În jur de 25%-30% dintre firmele cu care colaborăm sunt vizate de această obligaţie, fiind companii din HoReCa, retail şi producători şi importatori de băuturi. În afară de aceştia am mai oferit suport şi altor societăţi economice care au dorit consultanţă în faza de implementare”, a explicat Daniela Dobre.
Cei care au obligaţia aplicării prevederilor legale şi de înregistrare în sistemul SGR sunt producătorii, importatorii şi comercianţii de băuturi ambalate în recipiente de sticlă, metal sau plastic nereutilizabile, cu capacitatea cuprinsă între 0,1 şi 3 litri, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase. Acestea pot fi returnate intacte în vederea recuperării garanţiei de 50 de bani per ambalaj.
România este a 11-a ţară din Europa care implementează un sistem de tip SGR, după Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania.
Prezentă pe piaţă din 2011, Green Environment Support este o companie specializată în audit de mediu, consultanţă de specialitate şi managementul gunoaielor. Compania are un portofoliu de peste 300 de clienţi pe care îi ajută să implementeze legislaţia în vigoare, să prevină eventuale sancţiuni, să scadă cantitatea de deşeuri şi să recicleze mai mult.