Statele membre trebuie să monitorizeze și să raporteze cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 la nurci și enoți, măsura fiind valabilă atât pentru animalele în captivitate cât și pentru cele sălbatice, până în data 31 martie 2022, potrivit unei Decizii de punere în aplicare a Comisiei Europene prin care s-au stabilit normele de monitorizare și raportare a infecțiilor cu SARS-CoV-2 la anumite specii de animale.
Mai exact, potrivit actului normativ, autoritățile competente din statele membre trebuie să ia măsurile adecvate pentru prelevarea de probe și testarea pentru SARS-CoV-2 a animalelor deținute în unitățile cu peste 500 de animale de reproducție. În cazul acestora, se prelevează probe de la fiecare animal mort sau bolnav din fiecare unitate epidemiologică până când se atinge numărul de animale corespunzând dimensiunii preconizate a eșantionului. În absența animalelor moarte sau bolnave, probele se prelevează de la animale vii, în mod aleatoriu, pentru a atinge dimensiunea preconizată a eșantionului.
Măsura de monitorizare se aplică și celorlalte animale aflate în captivitate, în alte spații decât ferme de 500 de capete, dar și celor sălbatice.
În cazul depistării virusului SARS-CoV-2 la animale, statele membre trebuie să se asigure că laboratoarele oficiale efectuează, pentru a caracteriza virusul, o analiză filogenetică a cazului index presupus din fiecare focar.
În România, potrivit datelor ANSVSA, există două ferme de nurci în județul Brașov, la Șercaia și la Feldioara, ambele controlate de un investitor olandez. Potrivit datelor termene.ro, compania AJT Farming SRL , care oprează ferma de la Șercaia, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de 13,1 milioane de lei și pierderi de 5,2 milioane de le. Compania este deținută de Van Ansem Participaties BV din Olanda și brașoveanul Gortat Arkadiusz și a avea un număr mediu de 40 de angajați. La rândyl său, ferma de la Feldioara, este operată de AG Roneco Farm SRL controlată, conform Termene.ro, de compania olandeză Simink BV. cele două companii au același administrator, cetățeanul olandez Emmen Hubertus. În 2019, Roneco a raportat un business de 14,7 milioane de lei, pierderi de 7,1 milioane de lei și 19 angajați.
Ce spunea ANSVSA în noiembrie 2020
Ca reacție la concluziile inițiale ale Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC) privind situaţia infecţiei zoonotice a nurcilor cu virusul SARS-COV-2 şi mutaţiile suferite în aceste gazde, ANSVSA a solicitat în toamna anului trecut un punct de vedere al Consiliul Ştiinţific din cadrul Autorității, iar concluzia a fost că „la această dată, nu sunt date științifice clare şi nici motive suficiente ca să se intervină cu măsuri radicale, fiind adecvată aplicarea de măsuri moderate, dar că România trebuie să fie pregătită prin elaborarea unui plan de contingenţă şi prin validarea metodei de testare, în vederea diagnosticării noului virus SARS-CoV-2 la animale”.
Totodată, președintele de atunci al instituției, Robert Chioveanu, a dispus ca Institutul de Diagnostic şi Sănătatea Animalelor să elaboreze un plan prin care să se poată realiza în viitor, ca primă etapă, testarea unor specii de animale în vederea identificării anumitor tulpini de coronavirus, după care, în baza rezultatelor obţinute, să se stabilească măsurile care trebuie aplicate.
Menționăm că Economica a solicitat ANSVSA precizări cu privire la planul de contingență și la măsurile luate până acum, dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.
Amintim că Danemarca a decis uciderea tuturor celor circa 15 milioane de nurci americane (vizoni) crescute pe teritoriul său, din cauza unei mutații a Covid-19 transmisibilă la om.