Banca Naţională a Elveţiei a luat, joi, prin surprindere pieţele financiare, după ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Anunţul a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar.
Proprietarii de case din Europa Centrală şi de Est au luat în anii „2000 credite ipotecare denominate în franci elveţieni cu rate scăzute ale dobânzii, în ciuda avertismentelor economiştilor.
În România, practica aceasta nu a fost atât de răspândită ca în restul regiunii, dar ţara are aproximativ 75.000 de cetăţeni care s-au împrumutat în franci elveţieni, a afirmat consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu.
Acesta a declarat recent că impactul aprecierii francului elveţian în faţa euro şi, implicit, a leului, nu este major în piaţa interbancară românească şi nu are cum să influenţeze semnificativ nivelul creditelor neperformante, având în vedere că doar 4,5% din creditele în derulare sunt în franci, şi doar 3,8% sunt deţinute de persoane fizice.
În Polonia, de exemplu, mai mult de jumătate de milion de cetăţeni s-au împrumutat în franci elveţieni. Guvernul a cerut o anchetă privind ofertele de împrumut, iar Banca Centrală a Poloniei a cerut „măsuri extraordinare”. În Croaţia, Guvernul a propus îngheţarea ratei de schimb timp de un an, pentru a-i proteja pe cei cu credite ipotecare în franci elveţieni.
Adrian Vasilescu a explicat că nivelul creditelor în franci elveţieni din România se ridica la 10,1 miliarde de lei (2,6 miliarde de dolari) la sfârşitul lunii noiembrie, în timp ce în Polonia se ridica la 36 miliarde de dolari.
Francul elveţian s-a depreciat cu 16% faţă de leu de la anunţarea deciziei BNS.
„Vreau să subliniez că stabilitatea financiară a României nu este afectată”, a declarat Liviu Voinea, viceguvernator pe probleme de politică monetară, la o conferinţă desfăşurată la Viena.
Dar aşa cum se întâmplă acum în Polonia şi Croaţia, românii care s-au împrumutat în franci elveţieni se confruntă cu majorarea plăţilor lunare ale creditelor ipotecare şi unii au cerut ajutor din partea Guvernului. Opoziţia i-a cerut deja premierului Victor Ponta să-i ajute pe cei afectaţi.
Un oficial guvernamental a declarat pentru Reuters că „sunt în desfăşurare ample discuţii neoficiale între Guvern, băncile comerciale şi Banca Naţională a României (BNR)”, dar a exclus ideea convertirii creditelor ipotecare în monedă locală, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria anul trecut.
„Nu se pune problema conversiei în monedă locală. Ar putea funcţiona un amestec de măsuri, noua lege a falimentului personal şi o schemă de reprogramare a actualului împrumut”, susţine oficialul.
România nu are o lege a falimentului personal iar analiştii spun că o astfel de lege este necesară pentru -i proteja pe cei care nu-şi mai pot achita împrumuturile.
Adrian Vasilescu a declarat pentru Reuters: „Trebuie găsite soluţii pe piaţa bancară, de către partidele politice şi autorităţi”.
Volksbank România a anunţat luni că va menţine, pe o perioadă de 3 luni (între 20 ianuarie şi 17 aprilie 2015), un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 franc elveţian, pentru plăţile următoarelor trei rate lunare datorate de clienţi.
Acest curs este cel valabil la data de 31 decembrie 2014. Şi OTP Bank România va aplica reduceri temporare ale marjei de dobândă, cu până la 1,5 puncte procentuale, pentru clienţii cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă.