România vs Europa la scumpirea mâncării. Care sunt statele ce suferă cel mai mult

Cu o creștere medie a prețurilor la produsele alimentare de bază de 15,5 % în luna iunie față de perioada similară a anului trecut, România este unul dintre statele membre cu o reacție medie la condițiile macroeconomice și geopolitice actuale. Astfel, niciunul dintre produsele de bază monitorizate de Comisia Europeană nu se află la una dintre extreme- cea mai mare sau cea mai mică creștere din UE, potrivit ultimelor date publicate de Comisia Europeană.

România a raportat astfel scumpiri semnificative, de 39,4%, la ulei și grăsimi, piață grav afectată de războiul din Ucraina, cel mai mare furnizor european de astfel de produse. Nu este însă printre cele mai mari scumpiri din UE, având în vedere că prețurile din Slovacia s-au majorat cu 47,2%, în Portugalia scumpirea a fost de 42,6%, iar în Cehia de 42,2%. Uleiul s-a scumpit cel mai puțin în Luxembourg, cu 13,3% față de iunie 2021.

Pâinea și cerealele s-au scumpit în perioada analizată, în România, cu 23,1%, în condițiile în care în Bulgaria scumpirea a fost de 35,4%, în Ungaria  scumpirea a fost de 29,9%, iar în Lituania de 29,7%. Cea mai mică scumpire a fost raportată de Franța – 6,6%.

Peștele și fructele de mare erau în iunie în magazinele din România cu 15,3% mai scumpe, în medie, decât în perioada simulară a anului trecut. Consumatorii din Estonia însă, au avut parte de scumpiri cu 36,2% mai mari, iar în Finlanda scumpirea a fost de 27,3%. În Grecia, peștele costă ci 4,4% mai mult, cea mai puțin semnificativă creștere din UE.

În ceea ce privește prețul mediu al legumelor, acesta a fost mai mare cu 14,8% în iunie 2022 vs iunie 2021, în România. În Lituania însă, scumpirea medie a fost de 37,4%, în timp ce în Irlanda majorarea a fost de numai 2,4%. Aproape la fel de mult ca legumele s-au scumpit și laptele, brânza, ouăle ( 14,7%). În Lituania, în schimb, aceste produse sunt cu 42,6% mai scumpe, iar în Cipru scumpirea a fost de numai 5,7%.

Carnea s-a scumpit în România, în medie, cu 12,6%, spre deosebire de Ungaria unde s-a adăugat la preț 22,9%. În Franța a fost raportată cea mai mică scumpire, de 7,1%.

Zahărul este cu 11,5% mai scump în România, în condițiile în care în Cipru vorbim despre scumpiri de 22,8%. În Estonia însă, scumpirea a fost de numai 1,6%.

Nu în ultimul rând, potrivit datelor Comisiei Europene, cele mai nesemnificative scumpiri din România au avut loc la fructe, de 5,1%, în contextul în care în Spania scumpirea medie a fost de 17,1%, iar în Luxembourg și Cipru fructele s-au ieftinit cu 1,4 și respectiv 1,3%.

Topul celor mai mari scumpiri de alimente în România

După cum relevă și alte analize, datele Comisiei Europene ( vezi grafic) indică și o discrepanță destul de mare dintre creșterea costurilor de producție din industria alimentară și prețul cu care se vând respectivele produse la consumatorul final.

Prețurile din magazine la alimente sunt departe de a reflecta creșterea prețurilor mărfurilor alimentare observată în ultimele 18 luni, situația observându-se în toate statele UE, inclusiv România, arat[ ;i datele Allianz Trade. În România, deși inflația pe zona produselor alimentare a depășit 14.5% în iunie 2022 vs iunie 2021, aceasta se află la puțin peste 80% din creșterea prețurilor produselor ne-alimentare existând încă potențial de creștere. Se poate spune astfel că și la nivel local creșterile de prețuri din amonte către beneficiarul final nu s-au transferat încă integral.

”Dintre cauzele acestei evoluții mai lente am putea considera impactul produselor agricole, însă acesta ar trebui să se facă simțit mai mult în lunile iulie-august. De asemenea, puterea marilor lanțuri de magazine în comerțul cu amănuntul rămâne covârșitoare, având capacitatea de a influența intensitatea ajustărilor de preț până la un anumit punct. Seceta și perturbările, întârzierile din lanțurile de aprovizionare de data aceasta chiar pe canalul de transport cu cereale vor continua să pună presiune asupra prețurilor produselor alimentare. În acest context, pentru companiile din domeniu ne așteptăm la cifre de afaceri mai mari sub impulsul inflației, nu al volumelor și la profituri în scădere în încercarea de a menține volumele tranzacționate”, declară Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director – Allianz Trade.