Românii ar putea intra în faliment mai devreme. Legea insolvenţei persoanelor fizice va fi votată azi de deputaţi
„Legea este pe ordinea de zi a plenului Camerei. Noi vrem să intre în vigoare la 30 septembrie, depinde de cât de repede va considera Preşedintele României că trebuie să o promulge, în 20 de zile sau mai devreme”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ciprian Nica, deputat PSD, vicepreşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, ultima comisie care a dezbătut proiectul de lege.
La jumătatea anului trecut, Parlamentul a adoptat un proiect de lege referitor la insolvenţa persoanelor fizice, prima lege de acest fel din România care reglementa situaţia celor care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile. Legea, publicată în Monitorul Oficial, urma să intre în vigoare la finalul lui 2015, dar, în decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă (61/2015) prin care termenul de aplicare se amâna cu un an, până la finalul lui decembrie 2016, pe motiv că normele de aplicare nu erau gata.
„S-a ajuns în această situaţie deoarece niciunul dintre paşii de implementare prevăzuţi în lege nu a fost atins, deşi în lege au fost prevăzute termene concrete. Astfel că Guvernul a fost nevoit, deşi nu a dorit, să amâne aplicarea acestei legi până în decembrie 2016. Totodată, avem stabilit un plan de acţiune ca aceşti paşi să fie implementaţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloş de la acea vreme, Dan Suciu.
Ulterior însă, parlamentarii au decis să respingă ordonanţa propunând un proiect de lege în acest sens, iar legea insolvenţei persoanelor fizice să intre în vigoare mai devreme. Proiectul a trecut de Senat, şi urmează ca azi să intre, la vot final, în plenul Camerei Deputaţilor, care este decizională.
„Nici până acum nu au fost în stare să facă normele, deşi erau scrise” a spus Nica.
Ce spune legea insolvenţei persoanelor fizice
Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.
În situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (deoarece nu dispune de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente – starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile) dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.
În cazul deschiderii procedurii de insolvenţă pe baza planului de rambursare se suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă.
Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.
Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care ‘situaţia sa financiară este iremediabil compromisă’.
Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa personal, care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.