Românii au de două ori mai multe credite decât economii

La polul opus se află Serbia, Ucraina şi Turcia, ţări în care creditele depăşesc economiile de 4,7 ori, 3,3 respectiv 3 ori.

‘În 2007 – 2008 (în România – n.r.) erau de aproape trei ori mai multe credite decât economii, însă recesiunea a schimbat datele problemei. Pe de o parte, condiţiile de creditare au devenit mai drastice. Pe de altă parte, perioada de la începutul anului 2009, când dobânzile pentru depozite au fost foarte ridicate, a adus mai multe persoane către bănci în detrimentul altor metode de economisire’, reiese din studiul GfK, transmis, miercuri, AGERPRES.

Din punct de vedere al numărului de clienţi, atât creditele cât şi produsele de economisire se află pe o pantă descendentă pe care au intrat încă din 2009. ‘Totuşi, suma economisită în bănci continuă să crească uşor, chiar dacă numărul celor care contribuie la această sumă se diminuează. Un factor important care duce la această scădere îl reprezintă ratele dobânzilor, din ce în ce mai mici. În acelaşi timp, multe persoane economisesc pe termen scurt sume relativ mici, cu un scop precis – de exemplu, cumpărarea unui produs electrocasnic – sume pe care ulterior le folosesc în numerar. În această situaţie, câştigul din dobânzi este considerat nesemnificativ sau chiar anulat de comisioane’, susţine Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant GfK România.

În 2013, clienţii băncilor au fost mai prudenţi în privinţa contractării unui nou împrumut de la bancă. ‘Chiar şi într-un context economic stabil, în care salariile reale au rămas relativ constante timp de un an, oamenii simt nesiguranţă când se gândesc la viitorul lor şi sunt refractari în ceea ce priveşte riscul pe care trebuie să şi-l asume luând un nou credit’, se precizează în studiul citat.

Rezultatele privind împrumuturile şi economiile arată un decalaj important între statele europene. Cehia, Slovacia, Germania şi Austria sunt singurele în care jumătate sau peste jumătate din populaţie deţine un produs de economisire şi în care numărul de persoane care deţin un cont de economii depăşeşte cu mult numărul de persoane care au un împrumut bancar. ‘Germania şi Austria conduc la acest capitol, raportul între împrumuturi şi produse de economisire fiind de 1 la 3, în vreme ce în Slovacia şi Cehia raportul este de 1 la aproape 2’, reiese din studiul GfK.

În toate celelalte ţări examinate, penetrarea produselor de economisire se situează în medie la 22% din populaţie sau chiar mai puţin. ‘Acest lucru însă este doar primul semnal de alarmă, celălalt se referă la gradul de îndatorare. Slovenia, Macedonia şi Croaţia separă celelalte 9 ţări rămase de liderii plutonului, arătând cifre apropiate de unu, atunci când se investighează raportul dintre credite şi economii. Aproximativ 20% din persoanele din aceste ţări au economii la bănci. Serbia, Ucraina şi Turcia sunt primele trei ţări în care persoanele care au credite le depăşesc pe cele cu produse de economisire de 4,7 ori, 3,3 respectiv 3 ori’, se subliniază în studiu

Serbia este, de altfel, ţara cu cel mai mic număr de oameni care îşi păstrează banii în bănci. Doar 2,6% au declarat că au produse de economisire. ‘Comparând ţările dezvoltate cu cele mai puţin dezvoltate, observăm că există mai puţine persoane bancarizate în cele din urmă. Acest lucru nu înseamnă că oamenii de aici nu obişnuiesc să economisească, ci pur şi simplu că nu păstrează aceste economii la bănci’, afirmă Rastislav Kocan, GfK CEE Regional Executive.

Acest lucru poate fi o oportunitate de piaţă pentru jucătorii din domeniul bancar, cu un potenţial de creştere în categoria produselor. ‘În general vorbind, o abordare proactivă, care oferă cât mai multe produse de investiţii şi de credit adaptate nevoilor consumatorilor ar putea contribui la creşterea pieţei, deoarece clienţii au tendinţa ca înainte de a lua o decizie privind finanţele personale să îşi facă propriile cercetări de piaţă pentru a avea o mai bună cunoaştere a opţiunilor existente. Vremurile în care instituţiile financiare aveau în portofoliu doar produse generice, standardizate apun’, susţin reprezentanţii GfK.

Potrivit acestora, există un potenţial de creştere pe alte pieţe. ‘Bosnia Herzegovina, Bulgaria şi Polonia raportează procente mai slabe decât media în ceea ce priveşte creditele. Păstrarea unui echilibru sănătos între credite şi produse de economisire pare să fie pe agenda populaţiei din aceste ţări’, se mai arată în cercetarea citată.

GfK monitorizează constant încă din anul 2000 piaţa bancară şi pe cea a asigurărilor din Europa Centrală şi de Est. Studiul măsoară obiceiurile bancare ale locuitorilor cu vârsta de peste 15 ani din 16 ţări: Austria, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Rusia, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bosnia Herţegovina, Bulgaria şi România. Eşantionul celor chestionaţi în România este de 6000 de persoane (câte 1000 pentru fiecare val), reprezentativ la nivel naţional.