Românii care şi-au cumpărat case în Ungaria după 2007 le scot la vânzare

Din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, orice persoană fizică poate să-şi cumpere o locuinţă în comunitatea europeană, iar tranzacţiile imobiliare au explodat în localităţile ungare aflate lângă graniţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Battonya (Bătania), Gyula sau Dombegyhaza au devenit principalele destinaţii ale arădenilor care îşi doreau o casă de vacanţă sau chiar un nou domiciliu, pentru că preţurile locuinţelor de acolo erau cu mult sub cele din judeţ.

„Numai în Battonya s-au mutat în ultimii cinci ani aproximativ 350 de familii de români, majoritatea din Arad. Cum populaţia orăşelului este de circa 5.600 de locuitori, venirea acestor familii a însemnat întărirea comunităţii de români, care era până atunci de aproximativ 300 de familii băştinaşe”, spune preşedintele Autoguvernării Românilor din Ungaria, Traian Cresta.

El este viceprimar în orăşelul Battonya, aflat la numai şase kilometri de graniţa română.

„La ultimele alegeri, cele din 2010, am candidat pentru Consiliul Local ca independent din partea comunităţii române şi am câştigat peste 20 la sută din voturi. M-am clasat pe locul trei ca voturi şi am fost ales viceprimar”, spune Cresta.

Potrivit acestuia, arădenii au ales casele din micul orăşel ungar mai ales pentru preţurile mici.

„În 2007, preţurile erau foarte bune la case, cu mult sub cele din Arad. Mulţi au ales să cumpere aici case de vacanţă, dar alţii s-au mutat cu familiile şi au continuat să facă naveta la Arad, unde şi-au păstrat locurile de muncă. Aici, taxele plătite la primărie erau mult mai mici decât la Arad, iar utilităţile mai ieftine. Liniştea, curăţenia din oraş au fost alte avantaje”, afirmă viceprimarul.

În ultimul an, trendul s-a schimbat, iar sute de proprietari de case din Ungaria vor acum să le vândă, mulţi scăzând preţul şi la jumătate faţă de cât au plătit.

Experţii imobiliari din Arad afirmă că cererea de case în Ungaria s-a prăbuşit, iar cei care vând stau cu anunţurile de luni întregi, fără a avea oferte.

„Eu am sesizat fenomentul de un an şi jumătate pentru că firma pe care o conduc are parteneriate cu bănci din Ungaria care oferă cumpărătorilor din România credite pentru nevoi imobiliare. De la începutul anului trecut nu am mai avut nicio cerere pentru astfel de credite, deşi ele mergeau bine înainte”, spune expertul imobiliar Marius Sălăjan.

El are în portofoliu vânzarea a peste o sută de case din Ungaria, majoritatea în zona de frontieră şi cu proprietari români.

„Preţul s-a prăbuşit. Sunt vile care au fost cumpărate cu 40 sau 50 de mii de euro, iar proprietarii le vând acum cu 20 sau 23 de mii de euro. Casele mici, care acum cinci ani erau cumpărate de români cu preţuri între 5.000 şi 20.000 de euro au fost îmbunătăţite considerabil, prin investiţii făcute de noii proprietari, însă preţul de vânzare este mai mic sau similar cu cel de achiziţie”, mai spune Sălăjan.

Un alt agent imobiliar, Mara Nastasău, afirmă că are zeci de case din Battonya şi Dombegyhaza scoase la vânzare de proprietari români, de la începutul anului.

„O casă bătrânească, dar cu teren de peste o mie de metri pătraţi costă de la 5.000 de euro la 15.000, chiar şi de două ori mai puţin decât în judeţul Arad, la aceleaşi condiţii de locuit. Au fost cumpărate de români care urmau să investească în ele, însă criza i-a blocat şi acum vor să-şi recupereze banii”, spune Nastasău.

Românii care au decis să-şi vândă proprietăţile din Ungaria au motive diferite, însă cei mai mulţi afirmă că scumpirea carburantului este cauza principală, pentru că nu-şi mai permit naveta. De asemenea, şi taxele în Ungaria au crescut, la fel şi preţul alimentelor şi tarifele la utilităţi.

„Din 2008 locuiesc în Battonya, iar atunci nu mi s-a părut că distanţa de 28 de kilometri până la Arad e mare. Acum benzina e prea scumpă, iar la Arad tot trebuie să ajung cel puţin de trei ori pe săptămână, pentru că mama mea este bolnavă. Nici viaţa în Ungaria nu mai e la fel de uşoară ca atunci, acum sunt mai mari taxele, utilităţile şi mâncarea sunt mai scumpe”, spune Iudita Orosz, care îşi vinde casa cu 23.000 de euro. A cumpărat-o cu 25.000 de euro şi a mai investit trei mii, astfel că va ieşi în pierdere dacă va găsi client.

„Pe mine m-a atras orăşelul pentru că e ca o mică staţiune, ştrandul termal de aici fiind frecventat mai mult de români. Mergeam des la ştrand înainte să îmi cumpăr o căsuţă de vacanţă, dar acum şi preţul de intrare a sărit de la 650 la 900 forinţi într-un an. Înainte mergeam în Ungaria la cumpărături pentru că alimentele de bază erau mai ieftine, dar acum situaţia este inversă. Viaţa e scumpă acolo, mai ales dacă o trăieşti cu salariul din România. În Battonya se plăteşte o taxă de 6.800 de forinţi pe casă, indiferent de mărime, adică aproape dublu faţă de 2007”, spune un proprietar român angajat la o fabrică de la marginea Aradului.

Alţi români care au case de vacanţă în Battonya spun că şi le-au găsit sparte.

„Nu ne mai permitem să mergem în fiecare week-end să ne relaxăm că transportul ne costă. Hoţii ştiu care sunt casele nelocuite ale românilor şi le sparg. Eu mi-am găsit uşa forţată şi o parte din mobilier furat. Nu merită să o mai ţin dacă nu stau acolo”, spune o femeie din Arad care îşi vinde casa cu 11.000 de euro, faţă de 12.500 cât a dat pe ea. E o casă cu doar două camere, însă din cărămidă şi cu teren de 1.100 de metri pătraţi.

La rândul său, preşedintele Autoguvernării Românilor din Ungaria, Traian Cresta, consideră că plecarea românilor este legată de criza economică.

„Este un fenomen de actualitate cauzat mai ales de criză, dar şi de costurile transportului, pentru că foarte mulţi dintre românii care locuiesc aici muncesc la fabrici din România. Unii se plâng de spargeri, dar ele se dau şi la casele ungurilor, pentru că aşa e când scade nivelul de trai, ia amploare infracţionalitatea”, spune Cresta.

Preţurile caselor din oraşul Battonya sunt mai mici decât în sate ale judeţului Arad. O casă de cărămidă construită în 1980, cu trei camere, de 120 de metri pătraţi şi 1.440 de metri pătraţi de teren, se vinde cu 20.000 de euro. Proprietarul spune că a făcut îmbunătăţiri majore şi are centrală pe gaz şi pe lemne.

În Dombegyhaza, la opt kilometri de Battonya, o casă de 180 de metri pătraţi, cu patru camere şi teren de 2.000 de metri pătraţi, se vinde cu 21.000 de euro.

Chiar dacă oferă case la preţuri avantajoase, raportat la condiţiile de locuit, românii adoptaţi o vreme de ţara vecină nu reuşesc să le vândă.

Ei spun că singura lor speranţă este că vor convinge alţi români să le ia locul dincolo de graniţă, pentru că ungurii nu prea cumpără locuinţe în estul ţării. Din cauza şomajului ridicat din această regiune, mulţi tineri au migrat spre centrul ţării, lăsând loc românilor amatori de preţuri mici la locuinţe, dar cu locuri de muncă asigurate în ţara natală.