Românii, codaşii Europei la asociere: cooperativele agricole au ajuns la afaceri de 204 milioane de euro, 1,8% din valoarea sectorului vegetal

În ciuda avantajelor demonstrate, fermierii români sunt încă reticenți la asociere, astfel că România este la coada clasamentului UE în ceea ce privește numărul de cooperative agricole, membri cooperatori, dar și business-ul total generat de aceste forme asociative, indică ultimul raport pe această temă realizat de Comisia Europeană. Mai exact, conform ultimelor date disponibile, cooperativele din România au generat în 2017 un business total de 204 milioane de euro, la fel ca și Malta, fiind antepenultima țară din UE din acest punct de vedere, înaintea Croației, ale cărei cooperative au generat 167 de milioane de euro și Cipru, unde cooperativele au rulat 62 de milioane de euro.

Aceasta în contextul în care, anul trecut, valoarea producției vegetale – domeniu în care activează toate cooperativele recunoscute din România – a ajuns la 61,2 miliarde de lei (13 miliarde de euro), în creștere față de 2017 când a fost de aproximativ 53,2 miliarde de lei (11,3 miliarde de euro). Practic, dacă ne raportăm la datele din 2017, putem spune că business-ul cooperativelor înseamnă doar 1,8% din valoarea producției vegetale.

La nivel local există 68 de cooperative agricole și 24 de asociații ale organizațiilor de producători sau organizații de producători. Spre comparație, în Franța, țara cu cel mai mare număr de cooperative agricole (2.400), se rulează în acest tip de busines 84,3 milioane de euro pe an. Mai mult, cooperativele de acolo au o cotă de piață de peste 50% în sectoarele în care activează.

România, ca și Polonia, se remarcă în rândul statelor membre prin numărul mic de membri dintr-o asociație – în medie fiind vorba despre 19 membri cooperatori. Aceasta în condițiile în care în 38% dintre asociațiile recunoscute există între 100 și 1000 de fermieri.

De asemenea, există un singur domeniu de activitate cu asociații de organizații ale producătorilor și organizații ale producătorilor recunoscute, respectiv 24, în sectorul de fructe și legume.

Efectele lipsei de cooperare – creșterea importurilor de materie primă

Raportul Comisiei Europene, care a fost realizat pe baza unor sondaje trimise fermierilor și procesatorilor europeni, evidențiază și efectele negative ale gradului redus de asociere din România. Conform sursei citate, doi procesatori români au declarat că lipsa trasabilității materiei prime de care au nevoie îi determină pe mulți să prefere marfa de import.

De altfel, conform răspunsurilor date de fermierii ce fac parte dintr-o formă asociativă, aderarea la un grup organizat i-a ajutat să aibă acces pe termen lung la piața de desfacere, la cunoașterea mai amănunțită a pieței pe care activează, la creșterea puterii de negociere cu cumpărătorii, la posibilitatea de a intra pe piețe unde este nevoie de cantități mari de produse.

Franța, Germania și Spania sunt cele trei state membre cu cele mai recunoscute organizații ale producătorilor cu 759, 658 și 588 entități recunoscute. Împreună reprezintă aproximativ 60% din toată piața UE. În ceea ce privește sectoarele, peste 50% din entitățile recunoscute aparțin sectorului fructelor și legumelor. Celelalte sectoare cu cele mai recunoscute asociații sunt sectorul laptelui și lactatelor, uleiul de măsline și măslinele și vinul.

Studiul constată că principalele obiective ale asociațiilor recunoscute sunt comune între sectoare și includ: planificarea producției, adaptarea la cerere, concentrarea produselor și introducerea pe piață a produselor.