Românii cu locuințe proprietate personală vor plăti mai mult. Asigurarea obligatorie merge către o scumpire, arată cifrele PAID. Test pentru acționari

Economica anticipa din septembrie anul trecut că rezultatele PAID pe anul 2023 vor fi marcate de scăderi ale profitului, din cauza plăților pentru cutremurele din Gorj (practic primul eveniment mai notabil din existența PAID), dar și a catastrofelor din întreaga lume, care au generat scumpiri ale reasigurării.

Citește și: Peste 1,6 milioane de români vor plăti pentru cutremurul din Turcia sau inundațiile din Grecia. Obligați să își cumpere asigurare, cei cu credite ipotecare vor suferi cel mai mult

Raportul PAID pe 2023 vine să confirme trendul, dar și să anticipeze un 2024 cu foarte posibile pierderi. În contextul modificărilor legislative care permit în premieră modificarea primelor, este posibil ca pe parcursul anului viitor Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să decidă scumpirea asigurării obligatorii împotriva dezastrelor. Aproape sigur, acționarii PAID o vor cere. În prezent, polița costă 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici, iar acoperirea este de maxim 100.000 de lei și, respectiv, 50.000 de lei.

Totul va depinde în primul rând de acționarii PAID. Dacă aceștia decid să își asume acoperirea unor pierderi care foarte probabil se vor înregistra de anul acesta, nu va fi neapărat nevoie de o majorare a prețului, însă dacă acționarii vor cere ASF creșterea prețului și vor și motiva corespunzător sunt toate șansele să plătim mai mult pentru polița PAD. Amintim că legislația în domeniu a fost modificată pe finalul anului trecut astfel încât ASF poate decide schimbarea prețului, care înainte era unul fixat prin lege. Iată ce spune noua prevedere: „Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin reglementări emise de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F.; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale.”

PAID are 12 acționari societăți de asigurare, însă este foarte important că doar șapte dintre ele mai există pe piață, restul fiind în faliment, ceea ce înseamnă că încasează dividende, însă în cazul în care ar fi nevoie de o majorare de capital nu ar avea cum să participe. Acționarii „în viață” ai PAID sunt Groupama (liderul pieței asigurărilor și pilonul principal în PAID), Allianz Țiriac, Generali, Signal Iduna (care a moștenit participația Ergo, provenită de la fosta Credit Europe Asigurări), ABC Asigurări (societate foarte mică și cu destule probleme, specializată în asigurări de garanții), Uniqa și Grawe.

Pierderi operaționale după primul eveniment notabil din istoria PAID

Daunele provocate de seria de cutremure din Gorj, primul eveniment notabil căruia a trebuit să îi facă față PAID, a răsturnat rezultatele societății. De la un rezultat tehnic care indica un plus notabil, s-a ajuns direct la pierderi, situație unică pentru întreaga piață a asigurărilor de locuință din România (altfel linia cea mai profitabilă pentru firmele de asigurare care o practică vânzând asigurări facultative).

Concret, arată datele PAID, dacă în 2022 rata combinată a daunei era sub 83%, în 2023 a fost de peste 109%. Aceasta înseamnă că, dacă în 2022, din fiecare 100 de lei încasați PAID rămânea cu 17 lei, în 2023 pentru fiecare 100 de lei încasați PAID a scos din buzunar 109 lei, deci a pierdut 9 lei. Rata combinată a daunei este un indicator care se calculează ca raport între totalul „ieșirilor”- adică daune (incluzând parțial rezervele) și cheltuieli administrative și de distribuție – și totalul „intrărilor”, adică Primele Brute Câștigate. Datele mai sus amintite arată că, în 2023, minusul operațional s-a apropiat de 17 milioane de lei. Totuși, rezultatul final a fost unul pozitiv, ca urmare a câștigurilor din plasamente financiare (obligațiuni și depozite în principal). Astfel, arată datele PAID, profitul net a fost de aproape 2,4 milioane de lei, de circa 17 ori mai mic decât în 2022.

Evoluție profitabilă pentru acționari în mandatul directorului Nicoleta Radu. Acționarii și-au acordat dividende și pe 2023 și au încasat deja de aproape trei ori mai mult decât au adus în capital

În ciuda pirderilor operaționale, acționarii PAID au decis să își acorde dividende și pentru 2023, în valoare de doar 2,2 milioane de lei, față de aproape 13 milioane de lei în 2022. Conform unei  analize Profit.ro, în perioada 2018-2021, acționarii au încasat dividende de 36,46 de milioane de lei. Adăugând, deci, și dividendul aferent anului 2022, rezultă aproape 50 de milioane de lei. Capitalul social al PAID este de puțin peste 77 de milioane de lei, însă 58 de milioane de lei provin din înglobarea rezervelor constituite din primele încasate. Așadar, aportul acționarilor a fost de aproximativ 19 milioane de lei de două ori și jumătate mai mic decât sumele încasate din dividende.

Această evoluție sugerează că, în fața unui prim test mai important, acționarii ar avea motivație pentru a acoperi eventuale pierderi fără a fi neapărat nevoie de o majorare substanțială a primei pentru asigurare obligatorie. Pe de altă parte, ca în orice societate privată (deși înființată prin lege și stimulată să își vândă produsul printr-o obligativitate impusă tot de lege), acționarii sunt cei care iau decizia finală.

Înființată în 2009, cu un obiectiv statutar de a duce gradul de acoperire în asigurare la 60%  din locuințele din România, și impulsionată prin mai multe modificări legislative după venirea la conducere, în 2014, a actualului director Nicoleta Radu, PAID a reușit să se mențină  în intervalul 1,6 – 1,8 milioane de polițe valide, adică circa 18-19% din totalul locuințelor. Anul trecut, in 2023, au depasit in premiera 2 milioane de polite, ajungand la 2,05 milioane. După ultima serie de modificări legislative, care impun  mai multe sancțiuni celor care nu dețin asigurare obligatorie, numărul polițelor a continuat sa urce si la final de aprilie a ajuns la la aproape 2.150.000, adică circa 21% dim totalul locuințelor.

Reasigurarea, marea provocare. Plătim inclusiv pentru cutremurele din Turcia și Grecia și, în general, pentru toate catastrofele din lume. PAID vorbește despre posibila „insuficiență” a primei de asigurare, în timp ce reținerea proprie (suma pe care o va plăti în caz de daună majoră) se apropie treptat de nivelul rezervei

Chiar și în condițiile în care 2024 va fi un an lipsit de evenimente catastrofale în România, șansele ca PAID să mai obțină un rezultat pozitiv substanțial sunt destul de mici. Aceasta pentru că, așa cum a mai arătat Economica, reasigurarea este din ce în ce mai scumpă și va continua să se scumpească.

Felul în care a început 2024, cu inundații masive în întreaga Europă, cu furtuni nimicitoare în Statele Unite și cu anticipate incendii de pădure pe timpul verii, arată că nu va fi în niciun caz un an cu reasigurare mai ieftină. Rapoartele marilor companii din domeniu o confirmă.

De altfel, o spune și PAID, făcând trimitere directă la „insuficiența” primei de asigurare. „Evenimentele din Gorj si Arad au generat daune la un nivel care indica pierderi cumulate peste nivelul bugetat, chiar daca aceste evenimente nu au fost incadrate ca fiind semnificative. Evenimentele din Turcia, care se suprapun peste o daunalitate in crestere la nivel mondial pe riscurile tip catastrofe naturale, determina schimbari semnificative la nivelul pietei de reasigurare, acestea conducand la costuri crescute pentru societate, putand genera o insuficienta a primei de asigurare PAD. In plus, un factor suplimentar il reprezinta mentinerea inflatiei la un nivel ridicat, cu impact in daunalitatea si expunerea PAID„, arată sursa citată. Un alt indiciu că se va merge, probabil, pe calea scumpirilor, în măsura în care și ASF va aproba.

Pe de altă parte, o astfel de propunere poate fi justificată mai ales din evoluția costului cu reasigurarea. Practic, principala sarcină a PAID este să găsească anual programe de reasigurare care să acopere daune cât mai mari, pentru că rolul PAID, ca în cazul tuturor pool-urilor de asigurare din lume, se va vedea cu adevărat abia în cazul unui eveniment major, de exemplu de genul cutremurului din 1977. Nici PAID și niciun alt asigurător din România nu ar avea capacitatea de a acoperi daunele provocate de un astfel de eveniment, chiar și raportat doar la portofoliul relativ mic de asigurați pe care îl are PAID astăzi. De aceea este nevoie de companii mari în spate. Reasigurarea funcționează ca o asigurare a asigurătorilor. În cazul PAID, este vorba de mai multe nume mari, cotate cu cele mai bune ratinguri de agenții precum AM Best. PAID nu dă detalii privind structura pachetului de reasigurători, dar știm că sunt 52 de nume și că trebuie să existe un leader, care își asumă un procent mai mare din eventualele daune. Ceilalți reasigurători preiau o parte din riscuri, proporțional cu partea din primă încasată. Pentru această protecție, PAID cedează o bună parte din primele încasate.

Această parte, numită tehnic rata reasigurării, a crescut substanțial în 2023 față de 2022, de la 42,8% la 56,4%, iar această evoluție a fost determinată în principal de creșterea costurilor cu reasigurarea. A crescut mai degrabă marginal și acoperirea prin reasigurare, de la 1 miliard de euro la 1,1 miliarde de euro, dar în același timp a urcat și reținerea PAID, adică parte din daună pe care va trebui să o plătească din propriile rezerve în caz de eveneniment.

„Pentru acoperirea riscului de catastrofă, PAID S.A. avea în vigoare la 31.12.2023 un program de reasigurare cu o capacitate de 1,1 miliarde de euro pentru riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren, având o reținere proprie maximă de 13 milioane de euro pentru riscul de cutremur și 9 milioane de euro pentru riscurile de inundații și alunecări de teren”, notează PAID. În 2022, reținerea pentru cutremur era de doar 11 milioane de euro, iar în 2021 a fost de doar 8 milioane de euro.  Având în vedere că nivelul rezervelor PAID este unul realativ scăzut, 104 milioane de lei (puțin peste 20 de milioane de euro) la fina de 2023 , o creștere continuă a reținerilor proprii ar putea ridica probleme, în timp ce nemodificarea reținerii înseamnă un preț mai mare al reasigurării.