Erste ridică la 3% prognoza creşterii economice a României în 2014. Românii au început să consume mai mult
Vânzările cu amănuntul au crescut cu 7,5% în februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Ca urmare, analiştii de la Erste Group Research au decis să crediteze România cu o creştere a PIB de 3% în acest an, mai mare decât prognoza anterioară, de +2,3%.
Pe de altă parte, şi Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei româneşti pentru acest an, dar la numai 2,5%.
În ciuda creşterii consumului, „presiunile inflaționiste vor putea fi stăpânite, iar relaxarea monetară ar putea continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii”, potrivit raportului Erste. Rezervele minime obligatorii sunt sumele de bani pe care băncile sunt obligate să le opăstreze la BNR la dobânzi simbolice.
Reducerea rezervelor ar trebui să contrabalanseze presiunea de creştere a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale.
Creşterea randamentelor la bondurile guvernamentale nu este, teoretic, un semn bun, dacă rezultă din scăderea preţurilor titlurilor pe piaţă, pentru că semnalează o eventuală neîncredere în capacitatea de plată a ţării respective. Randamentul unei obligaţiuni este raportul dintre dobânda promisă de titlu şi preţul acestuia pe piaţă.
Prognoza Erste pentru randamentele obligațiunilor româneşti pe cinci ani este de 4,8% în luna decembrie.
Cursul monedei europene s-a putea stabiliza la 4,5 lei / euro până în decembrie, „cu accese de volatilitate în între 4,4 şi 4,6 pe parcursul anului”, potrivit raportului Erste.
România este la jumătatea topului central şi est european, din punctul de vedere al percepţiei investitorilor privind riscul de intrare în incapacitate de plată.
Cotaţia CDS-urilor pe România (Credit Default Swaps – instrumente de administrare a riscului de neplată) era de 175 de puncte, la data raportului Erste. România era, astfel, la jumătatea distanţei dintre cel mai mare risc (Croaţia – cotaţie CDS 310) şi cel mai mic (Cehia, 60).
Este de remarcat, însă, că România mai are până va intra în categoria preţurilor care se măsoară în zeci de puncte. Polonia este cotată la 70 de puncte, iar Slovacia la 75.
În schimb, din cauza politicii agresive a guvernului său faţă de sistemul bancar, Ungaria (CDS 240) este a doua cea mai riscantă din punctul de vedere al investitorilor în obligaţiuni de stat, înaintea Turciei (CDS 220).