Românii iau locul expaţilor la vârful multinaţionalelor. Angajaţii din oraşele mici pleacă spre oraşe mari
În prezent, în România are loc o inversare a trendului pe piaţa muncii comparativ cu situaţia de dinainte de criză. Atunci, multe companii, mai ales multinaţionalele, aduceau masiv manageri străini pentru că se extindeau rapid şi considerau că românii nu sunt suficient de bine pregătiţi.
”Între timp, piaţa s-a maturizat şi tot mai mulţi români au acum pregătirea şi experienţa necesară pentru a face faţă cu brio în posturi de conducere. Acum, de regulă, sunt aduşi de afară oameni care vorbesc o anumită limbă străină mai greu de găsit aici, cum ar fi poloneza sau bulgara, sau anumiţi specialişti”, a declarat, pentru News.ro, Oana Datki. partener în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Consulteam.
De asemenea, unele companii au politici interene prin care nu permit unui manager să stea mai mult de doi ani într-un post. În acest caz, dacă managerul nu poate fi promovat într-o ţară din Occident, unde concurenţa este mai dură, este trimis pe un post mai înalt într-o ţară precum România.
Potrivit datelor Consulteam, străinii care lucrau în România reprezentau 19,4% din numărul total de manageri de top în 2012, însă proporţia a scăzut la 17% în 2015. O scădere mai modestă s-a înregistrat la nivelul managerilor din eşalonul al doilea: de la 5% manageri străini în 2012 până la 4% în 2015.
Experţi în resurse umane spun că o schimbare de tendinţă s-a înregistrat, în ultimii ani, şi pe alte paliere ale pieţei muncii. Astfel, mobilitatea forţei de muncă a crescut în oraşele mici, oamenii fiind atraşi de salariile crescute şi de numărul mai mare de oportunităţi.
”Nu prea sunt mobili cei din oraşele mari, deşi am început să întâlnesc manageri care vor sa plece din Bucureşti înspre Brasov si Cluj. Cei din oraşele medii sau mici nu au probleme în a migra spre oraşe mai mari sau spre alte oraşe similare, în special tinerii, care nu au prea multe obligaţii şi sunt mult mai deschişi la mutare”, a spus Datki.
Totuşi, o problemă pe care o semnalează specialiştii în resurse umane este mobilitatea redusă a populaţiei rurale, care este greu de atras spre zonele mai dezvoltate, unde există deficit de fiorţă de muncă.
În tot acest context, România se confruntă cu un deficit tot mai mare de specialişti în diverse sectoare, pe care unele firmele încearcă să îl compenseze prin atragerea de străini, o noutate pentru piaţa muncii din România. Deocamdată, proprorţia străinilor în acest domeniu este redusă – potrivit Consulteam, la nivel de specialişti, procentul de străini expatriaţi în România a crescut de la 0% în 2012 la 0,3% în 2015.
Criza de specialişti se adânceşte de la an la an, arată datele disponibile. La nivel naţional, trei angajatori din patru aveau dificultăţi anul trecut în identificarea şi atragerea angajaţilor valoroşi, iar şase firme din zece se confruntau cu dificultăţi în găsirea şi atragerea de talente, potrivit companiei de recrutare Manpower. Iar situaţia s-ar putea agrava în 2016.
”De opt ani, cei mai ceruţi şi mai greu de găsit pe piaţa din România sunt inginerii şi meseriaşii calificaţi, precum instalatorii, electricienii, tehnicienii mecanici sau sudorii. E greu de crezut că, după atâţia ani de deficit, situaţia se va schimba radical în 2016”, a declarat pentru News.ro Corina Gonteanu, manager de marketing şi comunicare, în cadrul ManpowerGroup.
Însă piaţa muncii din România se confruntă, în general, cu un deficit tot mai mare de angajaţi valoroşi, pe fondul revoluţiei tehnologice şi a schimbărilor demografice.
O evoluţie care îi avantajează pe angajaţii valoroşi, ale căror competenţe sunt căutate pe piaţa muncii. Aceştia vor reuşi întotdeauna să discute de pe poziţii egale cu angajatorii, indiferent dacă economia este afectată sau nu de criză, spun specialiştii în resurse umane.
În acest context, şefii de companii fac eforturi tot mai mari să-i aducă şi să-i reţină pe specialiştii valoroşi.
”Şi nu ne referim doar la compensaţii şi beneficii, ci la întregul mediu în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Angajaţii se uită din ce în ce mai mult la brandul angajatorului, la ce oferă acest în plus faţă de competiţie”, a explicat pentru News.ro George Carpov, consultant Employer Branding.
În unele sectoare, precum sectorul IT, cererea de candidaţi este mai mare decât numărul de candidaţi disponibili, atât în cazul programatorilor şi dezvoltatorilor, cât şi al managerilor şi liderilor.
”Per ansamblu, 37% din angajatorii români atribuiau dificultăţile în identificarea de candidaţi pentru posturile vacante, indiferent de domeniu, numărului insuficient al acestora”, a menţionat managerul de marketing al Manpower.
În plus, competenţele pentru multe locuri de muncă evoluează rapid.
”Pentru a fi eligibil pentru un post de contabil, de exemplu, competenţele de contabilitate sunt necesare, dar nu întotdeauna suficiente. Cel mai adesea, ele sunt însoţite de cerinţe pentru competenţe lingvistice de nivel mediu şi avansat, de obicei franceză, engleză, germană sau spaniolă, cunoaşterea unor standarde contabile internaţionale, cunoaşterea unor soft-uri de tip SAP”, a afirmat Gonteanu, pentru News.ro.
Ultimele date statistice arată că, în 2015, câştigurile salariale din România au crescut cu peste 13% în termeni nominali, cel mai înalt ritm din 2008 încoace. De asemenea, şomajul este în scădere şi a ajuns la 6,5% în ianuarie 2016.