Românii nu mai pot face transplant pulmonar la Viena. De ce nu pot fi operaţi în ţara noastră

Ministrul Sănătăţii, Florin Bodog, a fost informat astăzi printr-un email că pacienţii români nu vor mai fi primiţi la centrul AKH Viena pentru a beneficia de transplant pulmonar. Oficialii spitalului i-au explicat ministrului că a fost depăşită capacitatea spitalului vienez, informează digi24.ro. La AKH Viena au fost operaţi cei mai mulţi români care au beneficiat de transplant pulmonar, au informat la finalul anului trecut specialiştii reuniţi în grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie. 

Anunţul centrului vienez ia prin surprindere autorităţile române care, momentan, nu ştiu unde, în ce state, să trimită românii care aşteaptă transplant pulmonar. 

În acest moment, spitalele din România nu întrunesc condiţiile necesare pentru a putea face transplant pulmonar, spun specialiştii reuniţi în grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie. Problema de fond nu e operaţia de transplant, pe care am putea să o facem în siguranţă în România, ci monitorizarea posttransplant şi managmentul complicaţiilor postransplant, care sunt complexe şi frecvente, şi pe care nu avem nici personalul, nici condiţiile necesare să le putem gestiona aici.

Specialiştii reuniţi în grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie au explicat pe larg într-o comunicare oficială de ce în acest moment sistemul sanitar din România nu este pregătit să susţină transplantul pulmonar.

Operaţia poate fi făcută în ţară, în condiţii de siguranţă pentru pacienţi, dar monitorizarea posttransplant şi managmentul complicaţiilor postransplant nu sunt fiabile în acest moment în România, a explicat grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie.

Procedurile complexe care trebuie executate postransplant pentru a diagnostica şi trata complicaţiile postransplant pulmonar, extrem de frecvente şi complexe, nu pot fi efectuate corect şi complet în acest moment în România, pentru că:

• nu avem o echipă medicală multidisciplinară, cu vastă experienţă în: ATI, Pneumologie, Reabilitare, Radiologie, Bronhologie intervenţională, Cardiologie, inclusiv Cardiologie intervenţională, Anatomie patologică, care să fie specializată în gestionarea complicaţiilor posttransplant. 
• nu avem dotările corespunzătoare pentru ca această echipă multidisciplinară să poată performa.
• medicaţia posttransplant imunosupresoare, antimicotică, antivirală, antibiotică de ultimă generaţie, de care au nevoie pacienţii, este foarte scumpă. În acest moment, sistemul sanitar românesc nu o poate asigura. 

Pacienţii care au primit un organ transplantat trebuie să facă toată viaţa tratament imunosupresor, pentru a împiedica sistemul imunitar al corpului să respingă organul nou, considerat străin. Tratamentul imunosupresor expune pacientul la risc crescut de infecţii bacteriene, virale sau fungicem informează portalul de specialitate regis.ro. 

Pacienţii români transplantaţi de către spitalul universitar AKH Viena sunt monitorizaţi în centrele de referinţă din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, în strânsă colaborare cu echipa de posttransplant a centrului AKH Viena, explică grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie.
Aceşti pacienţi sunt regulat examinaţi de centrul din Viena, având în vedere rata de mortalitate ridicată postransplant care se datorează, în special, complicaţiilor apărute postintervenţie chirurgicală.
În aceste centre din Romania există specialişti care au experienţă minimă în domeniul monitorizării şi evaluării posttransplat pulmonar. Complicaţiile severe care pot apărea atât imediat postoperator, cât şi la distanţă pot periclita grav viaţa pacientului. De aceea este esenţială susţinerea colegilor de la Viena. Foarte mult timp, centrul universitar din Viena a fost singurul centru care a răspuns pozitiv cererilor noastre disperate pentru intervenţie la aceşti pacienți critici. De mulţi ani, singura clinică care răspunde pozitiv la cererile de ofertă pentru transplantul pulmonar este AKH Viena, a spus grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie.

“Experimente de transplant” au avut loc şi în Turcia, în 1999, cu o rată de supravieţuire de 0%. Colegii noştri din Ungaria au realizat transplantul de plamâni la Budapesta începând cu sfârşitul anului 2015, după ani de zile în care au lucrat şi au dobândit experienţă profesională sub îndrumarea colegilor de la Viena. Inclusiv în acest moment, cazurile complicate din ţara lor se operează la Viena, a explicat la sfârşitului anului trecut grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie.

Printre bolile pentru care se recomandă transplant pulmonar se numără:

• BPOC foarte sever;
• Fibroza pulmonară idiopatică;
• Fibroza chistică (mucoviscidoza);
• Deficitul genetic de alfa-1-antitripsină;
• Hipertensiunea pulmonară primitivă.