Românii se înghesuie să cumpere valută. Băncile aduc banii cu avionul. INTERVIU Bogdan Neacșu, preşedinte CEC şi ARB

03 03. 2022
thumbnail

Economica.net: Cum se vede conflictul din Ucraina de la nivelul sistemului bancar din România? Sunt motive de îngrijorare că ne va afecta și pe noi, din punct de vedere economic?

Bogdan Neacşu: Cred că pe toată lumea a luat prin surprindere faptul că, în 2022, în Europa am ajuns să avem confruntări de acest fel. Și nici la nivelul sistemului bancar nu putem ignora ce se întâmplă la Est: urmărim evoluțiile și ne pregătim pentru diverse scenarii. Dar ce pot să spun este că în acest moment nu există motive de îngrijorare. Nu avem companii românești de impact cu expunere pe Rusia, băncile locale nici ele nu au expunere semnificativă. În ultimii 30 de ani am încercat să ne apropiem de Vest și de Occident și să atragem investitori strategici din zona occidentală. Deci nu văd că economia românească, industrii majore să depindă de capitalul din Est. Sigur, există o dependență la nivelul întregii Europe de gazul rusesc.

Ce mai vreau să punctez este că sistemul nostru bancar este solid și poate face față provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori și jumătate peste limita legală. La fel, băncile stau foarte bine și în ce privește lichiditatea și acoperirea la risc.

Economica.net: În piață se vorbește de tot mai multe cereri de schimburi în euro sau dolari și că nu s-ar mai găsi valută la casele de schimb și ghișee

Bogdan Neacşu: Așa cum am văzut și la începutul lui 2020, la debutul pandemiei, în fața incertitudinii, oamenii reacționează emoțional. În primăvara lui 2020, au fost câteva zile cu retrageri de numerar, dar ulterior s-au convins că s-au speriat degeaba și au revenit cu banii în depozite. Per ansamblu, în 2020, depozitele au crescut cu peste 14% – o creștere record.

De data aceasta, observăm un apetit pentru numerarul în valută – vorbim de sume mici, care să acopere cheltuielile pe o lună două, așa cum la debutul pandemiei, oamenii își făceau provizii și goleau rafturile supermarketurilor. Dar nu este nicio problemă în asigurarea valutei necesare. Așa cum la supermarket, aduci marfă din depozit, și în bănci s-a pus în funcțiune logistica necesară pentru a acoperi vârful de cerere. Se fac transporturi de la tezaurele regionale către unități și se realizează chiar și importuri de valută cu avionul.

Spre deosebire de 2020, când debutul pandemiei a afectat transporturile internaționale, de data aceasta chiar nu sunt probleme în asigurarea fluxurilor de numerar. Dacă apar sincope, acestea sunt cazuri izolate și se rezolvă logistic- similar cu fluxurile de aprovizionare din retail. Trebuie să înțelegem că peste 82% din banii din economie rulează în conturi și ponderea a tot crescut în ultimii ani, odată cu creșterea digitalizării și cu ieșirea unor bănci mari din zona operațiunilor cu numerar.

Economica.net: Dar pe piața interbancară? Se văd semne de îngrijorare? ROBOR a crescut aproape de 4%, față de 3% la începutul lunii. Există riscuri pe cursul valutar?

Bogdan Neacşu: Evoluția dobânzilor este corelată cu evoluția inflațiilor și cu măsurile de politică monetară. Inflația era deja aici din a doua jumătate a anului trecut, nu a venit odată cu războiul. Ce pot să spun este că nu se văd ieșiri de capitaluri și nici volume ridicate de tranzacționare – deci cumva suntem într-o stare de expectativă. Dar nu există motive de îngrijorare: sistemul bancar stă bine la indicatorul de lichiditate, acesta era la începutul anului peste 250%, dublu față miniumul legal . Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede.

În ceea ce privește cursul valutar, acesta se menține relativ stabil, sub 5 lei/euro și nu mă aștept ca stabilitatea cursului să fie sub semnul întrebării.