Românii vor servicii medicale „ca-n Vest”, însă din 16 milioane de asiguraţi, doar 6 milioane mai plătesc contribuţia la Sănătate

În ultimul an a scăzut numărul românilor care cotizează la Sănătate: 490.000 de oameni nu mai plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Puţin peste 6,3 milioane de oameni mai plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), reiese dintr-o statistică realizată de Economica pe baza celor mai recente date ale CNAS, de la 1 ianuarie 2018. Numărul celor care achită CASS a scăzut cu peste 490.000 de oameni, adică peste 7%, la 1 ianuarie 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, arată datele oficiale ale CNAS, analizate anual de Economica.

A scăzut şi numărul persoanelor asigurate la sistemul de asigurări sociale de sănătate: în ultimul an peste 978.000 de români nu mai figurează ca asiguraţi pe listele medicilor de familie din ţară. 

La 1 ianuarie 2018 pe listele medicilor de familie erau înscrise peste 16,15 milioane de persoane asigurate la Sănătate, rezultă din informaţiile CNAS, analizate de Economica. Numărul asiguraţilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate a scăzut cu 5% (cu peste 978.000 de oameni), la 1 ianuarie 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, reiese din datele CNAS.

Numărul românilor asiguraţi la sistemul public al asigurărilor de sănătate continuă să se diminueze din anul 2012 încoace. 

Dacă la 1 ianuarie 2011 aproape 96% dintre românii înscrişi pe listele medicilor de familie erau asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, şapte ani mai târziu, ponderea asiguraţilor scade la nici 73%, rezultă din informaţiile CNAS, studiate de ECONOMICA.NET.

Persoanele asigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, indiferent că plătesc CASS sau că sunt scutite de la plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază. Acest pachet este definit prin Contractul-Cadru din Sănătate şi conţine o plajă generoasă de servicii medicale, printre care se numără şi servicii scumpe pentru sistem, de exemplu – investigaţii de înaltă performanţă. Însă accesul asiguratului la unele servicii prevăzute în pachetul de bază este condiţionat de disponibilitatea fondurilor alocate de Casele de Asigurări de Sănătate furnizorilor publici sau privaţi cu care au încheiat contracte. Aceasta înseamnă că, uneori, pacienţii aşteaptă şi un an de zile de la data la care se programează în spitale publice pentru investigaţii prin RMN, până când reuşesc să efectueze aceste analize.

Persoanele neasigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu beneficiază de serviciile incluse în pachetul de bază, ci doar de cele cuprinse în pachetul minimal. Acest pachet conţine medicamente şi materiale sanitare acordate numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic, servicii de monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, precum şi servicii de planificare familială.

Românii încă mai beneficiază de un pachet de servicii medicale de bază generos, în ciuda numărului mare de persoane scutite de la plata contribuţiei la Sănătate.

“Cetățeanul român își dorește o asistență sanitară atotcuprinzătoare și gratuită, își dorește medici miraculoși, își dorește ca totul să fie rezolvat pe loc și fără programare. Totuși, realistic vorbind, eforturile CNAS sunt și trebuie raportate la situația economică a țării. Starea finanțării sistemului sanitar este strâns legată de economie, de predispoziția populației de a plăti contribuții de sănătate mai mici și asta în condițiile în care și numărul populaţiei active este în scădere. CNAS reușește, în condițiile în care raportul dintre contributor și beneficiar este de aproape 1 la 3, să ofere un pachet generos de servicii medicale prin intermediul asigurării sociale de sănătate, mai mult să îl extindă cu noi medicamente sau proceduri într-o dinamică continuă”, atrage atenţia Răzvan Vulcănescu, preşedintele CNAS.

În luna septembrie, Economica a arătat care sunt acum cei mai importanţi finanţatori ai sistemului sanitar: salariaţii, angajatorii şi producătorii de medicamente sunt cei care ţin în spate sistemul sanitar. În primul semestru din 2018, salariaţii au virat cei mai mulţi bani la Sănătate, circa 11,8 miliarde lei, în timp ce restul plătitorilor au adus, cumulat, puţin peste 4 miliarde de lei.

Iată, pe larg, cu date oficiale ale CNAS, cine sunt românii care finanţează sistemul sanitar public de care beneficiază peste 16 milioane de asiguraţi:

Peste 6,3 milioane de persoane plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), reiese din datele oficiale ale CNAS studiate de Economica.net. Cei mai mulţi plătitori de CASS sunt:

• salariaţi şi asimilaţi – peste 5,51 milioane de oameni;
• persoane cu venituri din activităţi independente – peste 287.400 de oameni;
• persoane care au venituri sub plafonul de 12 salarii minime pe economie pe an şi persoane care nu au venituri – peste 166.200 de oameni;
• persoane fizice care au venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, pentru care plătitorul de venit are obligaţia să reţină la sursă CASS, peste 154.000 de oameni;
• persoane care au dobândit calitatea de asigurat în baza contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilite în raport cu venitul din agricultură, peste 100.200 de oameni;
• persoane cu venituri din chirii, peste 53.400 de oameni;
• persoane cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală, peste 20.400 de oameni;
• persoane cu venituri ocazionale, peste 6.400 de oameni.

Peste 9,84 de milioane de oameni sunt scutiţi de la plata CASS, arată datele CNAS, pe care Economica le-a studiat. 

Pe de o parte, pentru 4,97 milioane dintre ei nimeni nu plăteşte contribuţia la sănătate. Cei mai mulţi sunt:

• copii, peste 3,57 milioane;
• coasiguraţi, peste 660.000 de oameni;
• tineri care au între 18 şi 26 de ani şi care nu au venituri din muncă, peste 309.000 de oameni;
• beneficiarii Decretului-Lege nr. 118 din 1990, ai OUG 105 din 1999, ai Legii 44 din 1994, ai Legii 309 din 2002, precum şi cele prevăzute în Legea 341 din 2004, peste 247.000 de oameni.
• persoane cu handicap, care au peste 18 ani şi care nu realizează venituri, peste 123.000 de oameni;
• persoane incluse în programele naţionale de sănătate, dacă nu realizează venituri, peste 29.000 de oameni;
• femei însărcinate sau lăuze care nu au venituri sau au venituri sub salariul minim brut pe economie, peste 22.000 de persoane.

Pe de altă parte, pentru 4,87 de milioane dintre ei statul plăteşte subvenţii. Cei mai mulţi sunt:

• pensionari, peste 4,2 milioane lei;
• beneficiari de ajutor social, peste 371.000 de oameni;
• persoane care se află în concediu pentru creşterea copilului, peste 149.000 de oameni;

Banii plătiţi de salariaţi la Sănătate, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită contribuţia de asigurări sociale de sănătate (spre exemplu, persoane cu venituri din activităţi independente, cu venituri din contracte de închiriere, investiţii, din arendarea bunurilor agricole) sunt viraţi într-un fond gestionat de CNAS, care se numeşte Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate. Fondul mai este alimentat şi cu banii din taxa clawback, plătiţi de producătorii de medicamente.
Din banii încasaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale, incluse în pachetul de bază şi acordate pacienţilor.
Încasările totale la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate din prima jumătate a anului 2018 depăşesc 15,92 miliarde de lei.
La acest rezultat au contribuit cel mai mult contribuţiile asiguraţilor, peste 12 miliarde de lei, arată datele CNAS.

• Asiguraţii care au contribuit cel mai mult la Fondul de Sănătate sunt salariaţii, care au plătit în prima jumătate a anului 11,78 miliarde de lei, urmaţi de persoanele cu venituri din activităţi independente, precum şi cele fără venituri, care au plătit, cumulat, 167,4 milioane de lei la Fond în primul semestru din 2018.

După asiguraţi, angajatorii au virat cei mai mulţi bani la Fondul de Sănătate în primul semestru din acest an, 2,45 miliarde de lei.

• Scăderea semnificativă a sumelor virate de angajatori la Fondul de Sănătate se datorează trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, schimbare legislativă în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Contribuţia de asigurări de sănătate care cade din acest an doar în sarcina angajatului e reţinută şi virată la Fondul de Sănătate tot de către angajatori.

Ca mărime, următoarea sursă de venit la bugetul CNAS e taxa clawback plătită de producătorii de medicamente. Peste 1,21 miliarde de lei au fost viraţi la CNAS în contul acestei taxe de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora, arată datele oficiale studiate de Economica.

Citeşte în Economica şi: Salariaţii au plătit peste 11 miliarde de lei în jumătate de an ca să susţină Sănătatea pentru care ministrul Finanţelor cere noi surse de bani