‘Prin realizarea noilor unităţi de la Cernavodă şi extinderea duratei de viaţă a celor existente, dezvoltarea reactorilor de Generaţie IV, România va fi parte a eforturilor de creştere a producţiei mondiale de energie electrică în instalaţii nucleare. Printr-o creştere a contribuţiei acesteia de la 11% din producţia globală de electricitate, în prezent, la circa 17% în anul 2050, cu o creştere a capacităţii instalate în acelaşi orizont de timp de la 396 GW la 930 GW, va asigura alături de regenerabile atingerea ţintelor propuse de reducere a emisiilor de carbon’, se precizează în comunicat.
Potrivit sursei citate, aderarea României la Agenţia pentru Energie Nucleară (NEA), un mare pas înainte, este rezultatul unui efort concertat depus de autorităţile centrale şi de specialiştii în domeniul nuclear din România, după o evaluare riguroasă efectuată de experţi NEA, care a inclus operarea şi securitatea instalaţiilor nucleare, cercetarea din domeniul nuclear, managementul şi depozitarea deşeurilor radioactive, legislaţia si cadrul specific de reglementare, precum şi industria nucleară în ansamblu.
Agenţia pentru Energie Nucleară este o agenţie interguvernamentală care facilitează cooperarea între ţările cu infrastructuri avansate de tehnologie nucleară, având misunea de a sprijini cele 31 de state membre, din rândul naţiunilor dezvoltate de pe glob, la care se adaugă acum România şi Argentina, ‘în menţinerea şi dezvoltarea în continuare, prin cooperare internaţională, a bazelor ştiinţifice, tehnologice şi juridice necesare pentru o utilizare sigură, ecologică şi economică a energiei nucleare în scopuri paşnice’.
‘Sperăm că parcursul nuclear al ţării noastre nu se va opri la Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă, unităţi cu performanţe recunoscute la nivel mondial, şi va continua cu Unităţile 3 şi 4, dar şi cu alte proiecte inovatoare, care reprezintă provocări pentru cercetarea românească, referindu-ne doar la reactorul de Generaţie IV Alfred, proiectul super-laserului de la Măgurele sau preocupările în domeniul criogeniei şi managementului tritiului. Având în vedere că proiectele nucleare necesită perioade relativ lungi de pregătire şi implementare, trecând de regulă peste ciclurile electorale, continuitatea şi consistenţa deciziilor politice pe termen lung sunt factori esenţiali pentru un program naţional nuclear de succes’, precizează ROMATOM.
În context, ROMATOM arată că atingerea ţintelor de limitare a emisiilor de carbon pentru anul 2050 ar necesita o extindere sporită a unui portofoliu de tehnologii, constând din 74% surse regenerabile (inclusiv 2% din bioenergia durabilă cu CCS), 15% energie nucleară, 7% din centralele electrice cu combustie fosilă şi CCS (captarea şi stocarea carbonului), iar restul utilizând gazele naturale.
ROMATOM s-a constituit la data de 10 ianuarie 2001, când 14 companii, cu capital privat sau de stat, precum şi două asociaţii non-guvernamentale, au decis constituirea Forumului Atomic Român. În prezent, ROMATOM numără peste 30 de membri.
Premierul Sorin Grindeanu a participat, miercuri seară, la ceremonia de aderare a României şi a Argentinei la Agenţia pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA), care a avut loc în prezenţa secretarului general al OCDE, Angel Gurria, şi a directorului general al NEA, William D. Magwood.
România şi Argentina s-au alăturat miercuri celor 31 de state membre NEA, ţări cu cele mai avansate programe nucleare din lume. Potrivit Guvernului, prin aderare, se recunoaşte faptul că România dispune de infrastructură şi o industrie naţională dezvoltată în domeniul energiei nucleare şi utilizează o tehnologie nucleară sigură, fiind angajată în adoptarea celor mai bune practici în domeniu.