Romatom: Comisia Europeană a dat un semnal pozitiv privind viitoarele proiecte de energie nucleară
‘Forumul Atomic Român (Romatom), asociaţia industriei nucleare din România, a luat act cu satisfacţie de aprobarea Comisiei Europene (COM), în baza regulilor Uniunii Europene (UE) referitoare la ajutorul de stat, a schemelor de finanţare pentru construcţia celor două noi unităţi de la centrala nuclearoelectrică (CNE) Paks II din Ungaria, de tip VVER – 1.200, precum şi pentru extinderea cu 10 ani a duratei de viaţă a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 şi Doel 2 din Belgia. În ambele cazuri, COM a evocat prevederi din Tratatul EURATOM, Art. 2(c) privind rolul UE în dezvoltarea energiei nucleare, respectiv Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 194 (2) cu privire la dreptului Statelor Membre de a-şi alege mixul energetic’, se arată într-un comunicat al Romatom.
La finele anului 2014, Ungaria a încheiat un contract pentru lucrări de inginerie, procurare şi construcţie (IPC) pentru realizarea a două noi unităţi nucleare de tip VVER-1200, model V491, pe amplasamentul existent de la Paks.
Potrivit Romatom, decizia privind realizarea proiectului este crucială în contextul pregătirii înlocuirii vechilor unităţi nucleare VVER-440 Model V213 (4 x 500 MW), care asigură peste 50% din necesarul de energie electrică al ţării şi care urmează a fi retrase din funcţionare în intervalul 2032 – 2037.
Într-o prima etapă, COM a analizat printr-o procedură extinsă modalitatea de acordare a contractului IPC, fără organizarea unei competiţii, în final închizând la 17 noiembrie 2016 cazul de infringement deschis împotriva Ungariei.
În luna mai 2015, Ungaria a notificat COM cu privire la finanţarea proiectului printr-un credit acordat de Rusia, susţinut printr-un acord interguvernamental încheiat între cele două ţări.
Angajamentul Ungariei pentru energia nucleară reflectă ţinta ambiţioasă de înscriere în angajamentele globale de reducere a emisiilor de carbon, energia nucleară rămânând o parte importantă a strategiei energetice a ţării vecine, cu o cotă de 54% în 2015, urmând a contribui cu 58% la producţia de energie a ţării în 2050, după retragerea celor patru unităţi nucleare existente. În completare la producţia de energie cu emisii reduse de carbon, regenerabilele, cu o cotă de 10% astăzi, vor asigura în 2050 un total de 18% din producţia de energie electrică.
De asemenea, în luna septembrie 2016, autorităţile belgiene au notificat COM un set de măsuri referitoare la prelungirea duratei de funcţionare a trei reactoare nucleare (Tihange 1, Doel 1 şi Doel 2) în vederea evaluării acestora în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
În 2014 şi 2015, Belgia a încheiat două acorduri cu Engie-Electrabel şi EDF Belgia, pentru a prelungi cu zece ani durata de viaţă operaţională a reactoarelor nucleare Doel 1 şi Doel 2 (deţinute de Engie-Electrabel) şi Tihange (deţinută de Engie-Electrabel, împreună cu EDF Belgia), însumând un efort financiar de circa 1,3 miliarde de euro.
Energia nucleară în Belgia asigură astăzi circa 40% din producţia de energie, extinderea duratei de viaţă a celor trei reactoare nucleare menţinând această cotă până spre anii 2030. În momentul de faţă, Belgia nu are în vedere construcţia de noi unităţi nucleare, urmând că până în anul 2050 să renunţe la energia nucleară. În viitor, Belgia se va axa pe dezvoltarea regenerabilelor, de la 21% în 2015 la 41% în 2050, cu o creştere semnificativă a utilizării hidrocarburilor, de la 34% în 2015 la 59% în 2050.
‘În ambele cazuri, după analize, consultări publice şi investigaţii, COM a constatat că Ungaria, respectiv Belgia, au demonstrat că prin angajamentele şi măsurile luate evită distorsionarea pieţei energiei, aprobând măsurile şi modalitatea de finanţare a proiectelor menţionate sub incidenţa regulilor europene privind ajutorul de stat, aşa cum precizează comunicatele de presă ale Comisiei din (1) data de 6 martie a.c. pentru proiectul Paks II din Ungaria, respectiv (2) comunicatul emis după circa 10 zile, la data de 17 martie 2017, pentru extinderea duratei de viaţă a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 şi Doel 2 din Belgia’, se mai arată în comunicatul Romatom.
Industria nucleară din România apreciază poziţia Comisiei Europene faţă de proiectele nucleare din Ungaria şi Belgia ca încurajatoare pentru finalizarea altor proiecte nucleare europene, inclusiv a Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, precum şi extinderea duratei de viaţă la Unitatea 1 de pe acelaşi amplasament.
România necesită un program major de investiţii care să înlocuiască vechile capacităţi de producţie, poluante şi cu eficienţă economică redusă, în contextul descreşterii resurselor de combustibili clasici, menţinând un mix energetic echilibrat prin care diversitatea şi neutralitatea tehnologică să joace un rol semnificativ în atingerea obiectivelor UE – asigurarea securităţii energetice la nivel naţional şi regional, atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon şi menţinerea preţului energiei la cote suportabile pentru populaţie, mai spun reprezentanţii industriei de resort.
Astfel, energia nucleară în România cu o cotă de circa 18% astăzi, ar urma să asigure circa 31% în anul 2030, menţinând această pondere până în 2050, cu cele patru reactoare nucleare în funcţiune la Cernavodă, iar Unitatea 1 retehologizată la timp. Sursele regenerabile vor reprezenta 46 – 48% în intervalul 2030 -2050, faţă de 36% în 2015 (incluzând hidro).
Astfel, cele două noi unităţi nucleare de la Cernavodă vor contribui la atingerea ţintelor de decarbonizare într-o combinaţie armonioasă cu sursele regenerabile, asigurând securitatea energetică, creşterea PIB-ului la nivel naţional, creşterea economică la nivel naţional şi regional, crearea de noi locuri de muncă, conservarea şi transferul cunoştinţelor specifice industriei nucleare, contribuind totodată la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12.000.000 tone CO2/an, care, altfel, s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.
În prezent, cele 129 de reactoare nucleare, existente în 14 dintre statele membre, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon, la nivelul UE.