Producătorul de gaze naturale Romgaz, la care statul controlează un pachet de 70% de acțiuni, a pierdut anul acesta aproape toate procesele intentate actualilor și foștilor angajați cu scopul de a recupera sporurile pentru lucrul peste program primite de aceștia în perioada 2013- 2014. Ar fi trebuit să recupereze aproximativ 9,1 milioane de lei.
„Salariații care au apelat la sindicat au câștigat (împotriva Romgaz, definitiv n.red) în toate dosarele. Pe partea de spor am avut 286 de dosare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ioan Stoicovici, liderul Sindicatului Liber Romgaz. Acesta a explicat și de ce instanța a dat câștig de cauză salariaților. „Ideea este că, în mod normal, Curtea de Conturi nu avea ce căuta între alte două părți între care exista un contract. Acesta ar fi unul dintre motive, iar al doilea se referă la prescripție”, a spus liderul de sindicat.
Totul a pornit de la un control al Curții de Conturi Sibiu din perioada martie-mai 2016 în urma căruia inspectorii au concluzionat faptul că aceste sporuri reprezintă de fapt o plată nedatorată de Romgaz salariaților săi.
„Romgaz a acordat persoanelor cu funcții de conducere un spor pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru, fără ca acest timp să fie demonstrat prin documentele legale de evidență din care să rezulte timpul efectiv lucrat peste programul normal de lucru, obligație asumată de angajator conform Contractului Colectiv de Muncă”, se arată în raportul Curții de Conturi ce datează din mai 2016.
De asemenea, potrivit raportului, valoarea abaterii pe eșantionul verificat este de 9,1 milioane de lei din care 4,5 milioane de lei spor pentru funcții de conducere acordat în 2013, 2,7 milioane de lei spor pentru funcții de conducere acordat în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2014 și aproximativ 1,8 milioane de lei sume incluse în salariu aferent sporului pentru lucrul sistematic peste program în perioada 1 august-31 decembrie 2014.
Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi a stabilit că Romgaz a decontat în mod nejustificat contravaloarea biletelor de avion inclusă în costul total al biletelor de odihnă și tratament în stațiuni din afara țării. Valoarea prejudiciului stabilit pe eșantionul verificat a fost de peste 353.500 de lei.
În consecință, Curtea a decis că Romgaz ar trebui ca, până la data de 27 ianuarie 2017, să fi identificat și recuperat plățile nejustificate făcute către angajații care au beneficiat de astfel de sporuri.
În 2016, după ce Curtea de Conturi Sibiu a emis raportul de control prin care a semnalat mai multe pretinse deficiențe printre care și cea referitoare la sporurile pentru ore sistematice peste program, Romgaz a intentat proces Curții de Conturi sperând că instanța va anula măsurile instituite în sarcina sa (acțiune în anulare).
În prima instanță, a fost admisă în parte cererea societăţii, şi pe cale de consecinţă s-a dispus anularea parţiala a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi. Ulterior însă, în calea de atac, instanța a decis anularea parţială a sentinţei primei instanţe, reiterând în sarcina societăţii obligativitatea respectării deciziei Curţii de Conturi în privinţa recuperării presupusului prejudiciu provenit din sporul considerat nelegal.
„Procesele intentate de Romgaz angajaților au început să curgă după ce compania a pierdut procesul cu Curtea de Conturi”, mai explică Ioan Staicovici.
Conform datelor prezentate în raportul anual al Romgaz, în 2018, pe rolul Tribunalului Sibiu existau 112 dosare având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială prin care Romgaz cerea angajaților sau foștilor angajați sporurile înapoi. Cea mai mare sumă cerută, de peste 41.800, a fost a lui Dincă Ispasian, unul dintre șefii de serviciu – serviciul geologic de la Romgaz. Angajatul a câștigat însă la Curtea de Apel, dar a fost din nou chemat în judecată anul acesta pentru a i se cere banii pentru vacanțe, conform informațiilor ECONOMICA.NET.
Din informațiile ECONOMICA.NET, sporul era de 10-35% din salariul de încadrare brut.
Procesele dintre Romgaz și salariați au continuat în faza de apel chiar și după o decizie a ÎCCJ din 3 iunie anul curent, care a stabilit că în astfel de situații societatea controlată de Curtea de Conturi nu mai poate recupera banii dacă au trecut 3 ani de la data plății. Ultimul dosar cu care s-a mers în apel după această dată a fost înregistrat în data de 9 decembrie anul curent.
„Înalta Curte a decis la 3 iunie 2019 că nu are nicio relevanță controlul Curții de Conturi asupra relației dintre angajator și salariat. Actul organului de control nu afectează cursul prescripției pentru recuperarea sumelor datorate de către salariați. Înalta Curte a arătat că în astfel de situații paguba constatată, preexistentă raportului unui organ cu atribuții de control, trebuia să fie cunoscută independent de constatările acestuia, cu atât mai mult cu cât raportul a fost efectuat în baza actelor aflate în posesia entității controlate. În apărarea salariatului, am precizat că Romgaz avea mijloacele necesare pentru a constata plata nedatorată către salarați, precum controlul de legalitate, controlul financiar preventiv, controlul financiar intern sau auditul. Prin urmare, astfel cum noi am învederat, iar ulterior și independent ÎCCJ a statuat, singurul moment al începerii cursului prescripției, după intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, este cel al producerii efective a pagubei, în condițiile în care raportul de control constată doar producerea pagubei, fără să constituie, prin el însuși, izvor al creanței”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Victor Stănilă, avocatul unui angajat Romgaz.
Conform informațiilor postate pe site-ul instanțelor de judecată consultate de ECONOMICA.NET, valoarea onorariului perceput de avocații Sindicatului Romgaz per angajat a fost de 238 de lei, ceea ce înseamnă că la un număr de 286 de procese în care apărarea a fost asigurată de Sindicatul Liber Romgaz, reiese o sumă de aproximativ 68.000 de lei. Banii s-au transformat în cheltuiala Romgaz, având în vedere că instanța de apel a obligat societatea la plata cheltuielilor de judecată ale salariaților. La aceste sume se adaugă onorariile avocaților plătiți separat de către angajații care nu au apelat la serviciile Sindicatului.
Totodată, tot din informațiile postate pe site-ul just.ro, reiese că una dintre firmele de avocatură care a reprezentat Romgaz în aceste procese a perceput un onorariu de 275 de lei plus TVA pentru un astfel de proces cu o angajată a societății. Menționăm însă că în majoritatea cazurilor în sentința postată pe portal se menționează că onorariul va fi solicitat pe cale separată.
ECONOMICA.NET a solicitat Romgaz un punct de vedere în acesată problemă, dar până la publicarea acestui articol nu a primit niciun răspuns. Vom reveni cu poziția companiei deîndată ce ea va fi disponibilă.