Contactaţi de Agerpres, reprezentanţii Departamentului pentru Energie au precizat că preţul din ofertele companiilor româneşti este cu 20% mai mic decât cel al gazelor ruseşti.
‘Există două oferte făcute de societăţi româneşti către compania de stat Energocom din Republica Moldova la preţuri de livrare la graniţă cu aproximativ 20% mai mici decât cele practicate de Gazprom pe această piaţă. Construcţia şi punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi – Ungheni a creat pentru consumatorii din zona Ungheni posibilitatea unei alternative în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale’, se arată în răspunsul Departamentului pentru Energie, la solicitarea AGERPRES.
Prin această conductă se pot livra circa 14.000 de mc de gaze pe oră, adică 3% din consumul Republicii Moldova.
‘Estimăm că vom folosi în curând această oportunitate dar este decizia companiei de stat din Republica Moldova când anume va dori să facă acest lucru. România şi-a ţinut promisiunile şi am reuşit finalizarea acestui important proiect de infrastructură energetică în timpul agreat şi cu un buget final de cheltuieli sub cel planificat iniţial. Vom continua să încurajăm dezvoltarea infrastructurii energetice şi interconectarea sistemului energetic din Republica Moldova cu cel din România’, a mai spus reprezentanţii Departamentului pentru Energie.
Site-ul oficial al Ministerului Economiei din Republica Moldova anunţa, în 10 septembrie, că Uniunea Europeană va aloca suplimentar 10 milioane de euro (12,9 milioane de dolari) pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău, în scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze a capitalei Republicii Moldova, transmite RIA Novosti.
Conform comunicatului de pe site-ul ministerului, această plată suplimentară se va efectua în cursul anului viitor.
Conducta de gaz Iaşi – Ungheni are o lungime totală de 43,2 kilometri, din care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, un diametru de 508 centimetri şi este îngropată la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova.