Romgaz urmăreşte accesarea de fonduri europene pentru proiectele privind reducerea emisiilor de carbon
Tranziţia către o economie fără emisii de carbon a fost principalul subiect al discuţiilor care au avut loc joi, în cadrul conferinţei „Central European Day of Energy” la Bruxelles. Într- un Orizont optimist şi ambiţios, decarbonizarea economiei UE până în 2050 presupune un cadru facil şi totodată puternic reglementat pentru toate statele membre.
Elementul-cheie pentru a atinge decarbonizarea economiilor până în 2050 îl reprezintă JET Fond, sau altfel spus Fondul pentru tranziţie, un instrument care vine în sprijinul şi susţinerea schimbărilor în vederea decarbonizării, în special pentru ţările aflate în tranziţie şi cu dificultăţi de finanţare.
„Ştim că provocările sunt mari dar la fel sunt şi oportunităţile pe care aceste schimbări le aduc în statele membre. Dacă vom reuşi să folosim oportunităţile, vom putea crea noi locuri de muncă şi creştere economică în viitor. Niciun cetăţean, nicio ţară nu va fi lăsată în urma în această perioadă de tranziţie. Trebuie să lucrăm împreună, să găsim soluţia adecvată la fiecare problemă identificată”, a declarat directorul general DG Energy, Klaus Dieter Borchardt, citat în comunicat.
El a vorbit despre necesitatea diversificării şi crearea unui mix energetic gaz, energie electrică, LNG, energie verde etc. care să asigure posibilitatea de dezvoltare sustenabilă în perioada de tranziţie către economiile cu zero emisii de carbon.
„Trebuie să demonstrăm că oportunităţile tranziţiei sunt mai mari şi evident mai profitabile decât provocările pe care trebuie să le depăşim. 20% din bugetul UE se doreşte a fi alocat către sectorul energiei cu preponderenţă în energia verde, schimbările climatice, infrastructură etc., în perioada 2021-2030”, a mai spus oficialul european.
La rândul său, Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, a amintit că producătorul de gaze urmăreşte diversificarea activităţii şi identificarea posibilităţilor de finanţare pentru proiectele propuse.
„Romgaz acţionează în direcţia propusă de CE, respectiv diversificarea activităţii companiei şi identificarea posibilităţilor de finanţare pentru putea realiza proiectele pe care ni le-am propus. Dintre acestea amintesc intensificarea activităţilor offshore (LukOil şi intenţia de a prelua de la Exxon o parte din Neptun Deep), continuarea construcţiei de centrale termoelectrice după exemplul celei de la Iernut, participarea în proiectul Terminalului de LNG de la Alexandropolis, Grecia, şi nu în ultimul rând, pe lângă energia regenerabilă, investiţia într-o fabrică de metanol. Suntem foarte atenţi şi dorim să participăm activ la oportunităţile pe care le va oferi JET Fund, pentru că o parte din proiectele companiei sunt în strânsă dependenţă de finanţarea europeană”, a spus Volintiru.
Comisia Europeană estimează, în strategia de schimbări climatice pe termen lung, că investiţiile în energia cu emisii de carbon reduse şi infrastructura aferentă au crescut de la 2% din PIB la 2,8% sau 520-575 miliarde euro pentru decarbonizarea până în 2050. Aceasta s-ar traduce în investiţii de 175-290 miliarde euro pe an în perioada 2021-2030.
„Magnitudinea transformărilor viitoare în sectorul energetic justifică creşterea finanţării prin JET Fund, a cărui sumă propusă de Parlamentul European este de 4,8 miliarde de euro, considerată ca fiind insuficientă pentru a acoperi nevoile statelor membre în tranziţie”, a declarat Maciej Jakubik, directorul executiv al CEEP (Central Europe Energy Partnerships).
Recomandarea către statele membre în vederea identificării oportunităţilor în perioada următoare, în opinia sa, este ca acestea să se orienteze către diversificarea portofoliului şi crearea unui mix: LNG, dezvoltarea de interconexiuni, energie verde şi alte forme care susţin tranziţia către decarbonizarea economiei până în 2050.
În urmă cu o săptămână, Volintiru declara, pentru AGERPRES, că Romgaz analizează posibilitatea de a prelua o participaţie de 15-20% din proiectul Neptun din Marea Neagră, după ce, luni, consultantul care se ocupă de exitul Exxon din România a contactat producătorul român de gaze pentru începerea negocierilor.
„Am fost contactaţi, ieri (luni – n.r.), printr-un mail, de către consultantul care îi consiliază pe cei de la Exxon în acest exit. Ne-au anunţat că urmează un proces de exit şi că, dacă suntem interesaţi, ne invită la masa discuţiilor. Urmează să purtăm discuţii în perioada următoare, împreună cu reprezentanţii OMV”, a spus Volintiru.
El a precizat că nu ştie când va avea loc prima rundă de discuţii.
„Trebuie să analizăm primele documente. Ne-am gândit, din punctul nostru de vedere, că ar fi bine să preluăm o participaţie de 15-20%. Avem capacitatea de a finanţa această preluare din surse proprii, din surse atrase şi făcând un mix din cele două”, a susţinut oficialul Romgaz.
Potrivit acestuia, producătorul român de gaze era de mult timp interesat de această tranzacţie.
Totodată, Volintiru a subliniat că acest lucru nu înseamnă renunţarea la proiectele în care compania este deja angrenată, precum proiectul Trident din Marea Neagră, realizarea termocentralelor Iernut şi Mintia şi preluarea unei participaţii din terminalul LNG din Grecia.