Rompetrol spune că a plătit 16% din creanţa Libia, dar tot apare ca fiind cel mai mare datornic în lista ANAF

„La finele lui 2014, societatea Oilfield Exploration Business Solutions ( fosta Rompetrol SA) a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculata începând cu data de 05.01.2001. Sub denumirea de „creanţa Libia”, decizia instanţei a vizat acţiuni din perioada 1999 – 2001, cu mult înainte de 2007 – momentul când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA . Până la finele lui 2015, societatea a plătit aproximativ 16% din suma principală stabilită şi impusă de Curtea de Apel (circa 9,3 milioane USD). În urma contestaţiilor depuse de societate pentru recalcularea sumelor adiacente (dobânda legală din perioada 2001- 2014), cuantumul acestora pretins de ANAF a fost ajustat de Judecătoria Sectorului 1 de la 774 milioane lei la 298 milioane lei”, a declarat, într-un intetrviu pentru cotidianul Bursa, Azamat Zhangulov, vicepreşedinte al grupului Rompetrol

„Trebuie spus însă şi că aceste sume nu reprezintă obligaţii fiscale restante pentru activităţile şi operaţiunile curente ale societăţii, ci un prejudiciu rezultat în urma unei sentinţe penale definitive şi irevocabile”, a spus Zhangulov.

Totuşi, potrivit datelor din listele firmelor cu datorii publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oilfield Exploration Business Solutions apare cu o datorie de 919 milioane de lei la bugetul de stat (situaţie la finalul lunii iunie 2016), din care 116,8 principalul şi 752,2 milioane accesorii.
La finalul lunii martie, datoriile cu care apărea firma la Fisc erau de 921 de milioane de lei, după cum ECONOMICA.NET a scris aici

Creanţa Libia este unul dintre cele mai vechi dosare din justiţia românească.

În anii 80, Rompetrol, firma de stat la acea vreme prin care statul român derula operaţiuni în străinătate, încheia un acord petrolier pentru dezvoltarea şi exploatare a unui zăcământ de petrol din Libia. Murzuk. În 1992, România a vândut concesiunea companiei spaniole Repsol, iar banii urmau să fie recuperaţi de Rompetrol SA, firmă care a fost ulterior cumpărată de Dinu Patriciu. Omul de afaceri nu a plătit statului decât o tranşă din sumă, iar ulterior, statul român a dat în judecată Rompetrol, pentru a recupera restul. Suma se ridică la 58,5 milioane de dolari.
În 2007, Patriciu a vândut grupul Rompetrol companiei petroliere naţionale kazahe KazMunaiGas. KMG a platit 1,6 miliarde dolari pentru cumpararea a 75% din actiunile grupului Rompetrol, potrivit raportului anual al companiei de stat din Kazahstan, sub ce se vehicula imediat după ce s-a făcut tranzacţia.

În momentul tranzacţiei, Dinu Patriciu a emis o garanţie în favoarea companiei kazahe, care să acopere eventualul prejudiciu care ar putea fi suportat dacă Rompetrol pierdea procesul cu statul în chestiunea creanţei libiene. Patriciu a murit însă în vara lui 2014, iar creanţa libiană nu a fost rezolvată.
În toamna lui 2014, justiţia a apus capăt procesului. Firma Rompetrol SA, în solidar cu două persoane fizice, trebuie să plătească statului român suma de 58.521.056 USD în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, plus dobânda legală aferentă, calculată de la data 05.01.2001 până la data achitării integrale a debitului.

Statul a calculat însă dobânzi şi penalităţi de trei ori mai mari decât valoarea datoriei. În faţa acestei situaţii, Rompetrol SA şi-a cerut insolvenţa pentru că, potrivit oficialilor kazahi, nu mai putea funcţiona, iar în locul ei a fost creată Oilfield Exploration Business Solutions, tot parte a grupului Rompetrol, cea care ar trebui să plătească statului acum datoria.

Oilfield a contestat în instanţă calculul dobânzilor şi penalităţilor. În luna noiembrie a anului trecut, compania a câştigat un proces cu ANAF, în urma căruia Judecătoria Sectorului 1 a decis că firma este datoare cu 500 de milioane de lei, nu cu aproape 950 milioane de lei, cât calculase ANAF. Fiscul a anunţat atunci că va ataca decizia Judecătoriei Sectorului 1, dar de atunci nu a mai anunţat nimic pe această temă.

Pe de altă parte, beneficiind de acea înţelegere semnată cu Patriciu la momentul preluării grupului Rompetrol, kazahii încearcă acum să recupereze de la moştenitorii defunctului om de afaceri o parte din sumă şi au iniţiat procedurile legale în acest sens, potrivit unui anunţ făcut vara trecută. Şi Fiscul a început demersurile în instanţă împotriva moştenitorilor lui Patriciu, anul trecut, tot pentru a recupera sume din „creanţa Libia”.