Obiectivul proiectului Eurasia îl reprezintă explorarea Depresiunii Caspice, din vestul Kazahstanului, prin realizarea unor foraje la adâncimi de până la 15 kilometri.
Kazahstanul a estimat că rezervele zăcământului ar ajunge până la 60 de miliarde de tone de ţiţei.
În stadiul preliminar al explorărilor, inclusiv forarea primului zăcământ, costurile sunt estimate la 500 de milioane de dolari.
Compania naţională de petrol KazMunayGaz (KMG) din Kazahstan, grupul SOCAR din Azerbaidjan, firma americană de servicii geologice Neos şi companiile energetice Eni (Italia) şi CNPC (China) au semnat anul trecut pentru implicarea în proiectul Eurasia.
Dar Rosneft, care a semnat de asemenea memorandumul, a informat Guvernul din Kazahstan că renunţă la proiect, a declarat Alexander Denyakin.
Reprezentanţii Rosneft nu au comentat informaţia.
În acelaşi timp, Shell s-a alăturat proiectului, care este deschis şi altor participanţi până la sfârşitul acestui an, a explicat Denyakin.
Din cauza complexităţii tehnologice, Eurasia ar putea costa mai mult decât gigantul zăcământ Kashagan, unde investorii au cheltuit peste 50 de miliarde de dolari. Kashagan, operat de Eni, Total, Shell, ExxonMobil, firma de stat KazMunayGaz, grupul chinez CNPC şi compania niponă Inpex, este cel mai mare zăcământ petrolier din Kazahstan.
Anul trecut, tranzacţia dintre KMG şi China Energy Company Limited (CEFC) a primit aprobarea autorităţilor din România, iar participarea KMG şi CEFC în noul joint-venture KMGI va fi de 49%, respectiv 51%.
KMGI este controlată de compania energetică de stat KazMunayGas din Kazahstan, dar principalele sale active sunt în România, unde are o participaţie majoritară în Rompetrol Rafinare, care deţine rafinăriile Petromidia şi Vega, precum şi Rompetrol Petrochemicals.