Roşu (ASF): Numărul de contracte RCA a crescut cu 5% în primul trimestru din 2019

Cristian Roşu a vorbit despre tendinţele din 2019 pe piaţa asigurărilor.

„Ce înseamnă tendinţe? În DEx sunt multe răspunsuri la această întrebare, dar cel mai potrivit pentru noi, cred că este ‘Ce se mai poartă în asigurări în 2019?’. Sunt multe care ar putea face subiectul discuţiilor, dar voi trece în revistă succint principalele elemente care eu cred că vor marca anul 2019. Oricum, majoritatea temelor vor fi dezbătute in extenso în cadrul conferinţelor tematice ce vor avea loc în aceste zile. Deci, spuneam ce se poartă: dacă vorbim de asigurări, vorbim de auto şi evident că şi în anul 2019 se poartă RCA. Din datele preliminare de la sfârşitul trimestrului I 2019, putem spune că, pe total piaţă, valoarea PBS a crescut în trimestrul I 2019 versus trimestrul I 2018 cu aproximativ 7% (2,72 miliarde lei versus 2,53 miliarde lei), din care doar RCA a crescut cu 5% (de la 926,7 milioane lei la 969,8 milioane lei). Numărul de contracte RCA a crescut cu 5% (de la 5,5 la 5,78 milioane de contracte)”, a spus vicepreşedintele ASF, la evenimentul „Insurance Market Trends” din cadrul FIAR.

El a declarat că se constată o creştere a ratei daunei, cu aproximativ 11% în primul trimestru din 2019 faţă de trimestrul I 2018, dar şi o creştere a tarifului de referinţă cu aproximativ 10%, el fiind diferit pe clase şi grupe de maşini. Dar, dintr-o analiză amănunţită a tarifelor de primă, precum şi a încadrării în grupele superioare de bonusare din grila de bonus-malus a autovehiculelor asigurate, nu se constată creşteri ale preţurilor ce ar putea crea îngrijorări.

„Îngrijorările sunt create de unele disfuncţionalităţi apărute între asigurători şi service-urile reparatoare, disfuncţii ce în ultimă instanţă duc la nemulţumirea consumatorului. Aceste neconformităţi au fost identificate şi împreună cu cei implicaţi încercăm să găsim cele mai bune soluţii, astfel încât să nu se creeze presiune pe preţuri (de multe ori artificială), iar consumatorul să fie mulţumit de serviciile primite pe tot lanţul de viaţă al produsului (de la vânzarea poliţei şi până la încasarea despăgubirii, dacă riscul s-a produs)”, a spus Cristian Roşu

Potrivit oficialului ASF „se mai poartă” asigurările mutuale. La sfârşitul lunii aprilie a fost promulgată Legea Asigurărilor mutuale, lege care creează cadrul necesar pentru constituirea unor societăţi de asigurare ce vor putea să aibă mai multă flexibilitate şi transparenţă în funcţionare faţă de membrii săi şi să şi vină în sprijinul acestora, având în vedere că scopul lor principal nu este obţinerea de profit, ci acoperirea riscurilor cu costuri minimale faţă de membrii societăţilor mutuale.

„Se mai poartă asigurările de locuinţe. Am observat în ultimele luni că schimbările climaterice sunt foarte clare şi produc din ce în ce mai multe necazuri unor comunităţi din ce în ce mai mari. Se produc şi cutremure în regiuni în care până de curând se auzea expresia ‘de ce să-mi asigur casa la cutremur, că la noi nu este?’ (a se vedea Sălajul). Am avut schimbări de opinii, dezbateri, uneori aprinse, cu mulţi factori implicaţi în protecţia la dezastre. Am identificat principalele elemente ce ar trebui modificate legislativ, astfel încât aceste tipuri de asigurări să devină atractive. Atractive, atât la vânzare (asigurători, PAID, brokeri), cât şi la cumpărare (proprietari de locuinţe). Sperăm ca odată cu modificările ce vor surveni în legislaţie să apară şi modificări de mentalitate. Şi aici mă refer, în special, la proprietarii de imobile, care ar fi bine să nu mai aştepte ajutor de la stat (primării, guvern etc.), ci, printr-o simplă poliţă care valorează 10 sau 20 euro, adică echivalentul a 3, respectiv 6 pachete de ţigări pe an, pot beneficia de banii necesari să-şi construiască altă casă chiar. A se vedea inundaţiile din ultima vreme!!”, a afirmat Roşu.

El a menţionat că a fost întrebat des în ultima vreme despre modificările ce vor fi incluse în noua legislaţie şi le-a punctat succint: introducerea riscului de furtună; posibilitatea încheierii poliţei PAD de asigurători, intermediari sau PAID; instrumentarea şi lichidarea daunelor de asigurători şi/sau PAID; emiterea de către asigurători în co-asigurare cu PAID a poliţei obligatorie şi a celei facultative; deschiderea acţionariatului PAID către orice persoană fizică şi/sau juridică cu ridicarea pragului de deţinere de la 15% la 25 %, dar nu mai mult de 30 % din capitalul social şi alte mici corecţii, dar care vin din consecinţa legii şi nu au impact semnificativ.

„Se mai poartă asigurările de viaţă şi de sănătate. Tot din datele preliminare, la trimestrul I 2019 vs. trimestrul I 2018, asigurările de viaţă au înregistrat o creştere de 9% (de la 529 milioane de lei la 575 milioane de lei). Având în vedere că, în România, asigurările de viaţă reprezintă 21,2% din piaţa de asigurări, iar în Europa această grupă de asigurări depăşeşte 50%, constatăm că există un loc suficient de mare de dezvoltare cu implicaţii multiple, atât în economie, cât şi în dispersia riscului de concentrare pe piaţă a asigurărilor generale. Asigurările de sănătate îşi vor păstra trendul crescător din anii precedenţi, cu o, probabil, tendinţă majorată de creştere, generată de ultimele modificări referitoare la coplata din reţelele private, prin acoperirile de la Casa de Asigurări de Sănătate a unor servicii, deci creşterea potenţială a business-ului din reţelele private”, a susţinut acesta.

Oficialul ASF a susţinut că „se mai poartă asigurările cibernetice, dar se vor purta şi va fi chiar funny implementarea tehnologiilor inovative în asigurări”. Adoptarea unor tehnologii emergente, în scopul îmbunătăţirii business-ului, vor fi încurajate, însă acest lucru va trebui făcut în mod raţional.

„Eu cred în câteva tehnologii care vor fi viitorul acestei pieţe şi vor face diferenţa. Internet of things – reţea formată din dispozitive fizice, electronice, software-uri şi senzori, interconectate care fac schimb de date. Multe companii de asigurări-reasigurări au început să fie interesate de această tehnologie şi dacă o coroborăm cu o alta, şi anume 5G, constatăm că este o variantă de lucru extrem de atractivă. Automatizarea – tehnologia prin care un proces sau o procedură se desfăşoară fără asistenţă umană. Această tehnologie şi-a făcut apariţia inclusiv pe piaţa de asigurări din România, dar încă este în stadiul de pionierat şi cam atât. Inteligenţa artificială – se află încă la început din punctul de vedere al dezvoltării, însă devine, cu siguranţă, un subiect de interes. Aplicaţii ale sistemelor de inteligenţă artificială şi-au găsit implementarea şi la nivelul companiilor de asigurare, inclusiv de la noi. Revin, suntem încă la început de drum”, a subliniat el.

Vicepreşedintele ASF a afirmat că un registru blockchain este un registru digital, o bază de date distribuită, care poate fi diseminată într-o reţea de computere situate în diferite locuri şi zone geografice. O copie identică a registrului este deţinută de toate persoanele care fac parte dintr-o reţea blockchain.

„Această tehnologie blockchain ar putea deschide în domeniul financiar posibilitatea dezvoltării unor aplicaţii care pot ajuta la creşterea eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea experienţei furnizorului de servicii financiare sau îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei informaţiilor schimbate cu terţii. Peste toate aceste tehnologii trebuie să domine asigurările de riscuri cibernetice, fără de care pierderile cauzate de eventualele atacuri cibernetice reuşite vor face ca toate tehnologiile, cât vor fi ele de revoluţionare, să nu fie puse în operă şi dezvoltarea să fie mult încetinită, dacă nu chiar oprită”, a adăugat Cristian Roşu.