Roşu pe Bursă. Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 19%, iar titlurile BRD cu peste 16%. OMV Petrom pierde 13%

Acţiunile OMV Petrom înregistrau o scădere de 13,81%.

Deprecieri înregistrau şi titlurile Romgaz (-12,86%), iar Transgaz (-10,24%). Acţiunile Transelectrica scădeau în jurul orei 15 cu 7,24%

Indicele BET, indicele care arată evoluţia celor mai lichide 15 companii, era pe minus cu peste 12%, la ora 15, în contextul anunţării unor măsuri care vizează, prin altele, introducerea de noi taxe pentru bănci şi limitarea preţului gazelor.

Totodată, indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, era în scădere cu 11,87% la ora 15.

 BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, consemna o scădere de 11,97%.

Scăderile de pe piaţa de capital de la Bucureşti vin după ce, ieri, Guvernul a anunţat modificări în taxarea companiilor energetice, plafonarea preţului la gaze, dar şi o nouă taxă pe activele băncilor.

BVB: Piaţa de capital a intrat în zona care poate pune în pericol o eventuală promovare la statutul de piaţă emergentă

Piaţa de capital locală a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă, se arată într-un comunicat al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) transmis miercuri AGERPRES.

„Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern. Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă. Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă”, se arată în comunicat.

Bursa de la Bucureşti continuă trendul descendent, iar la 13,30 BET înregistra o scădere de 10,43%. Volumul tranzacţiilor a ajuns la 938,033 milioane de lei.

Limita inferioară de variaţie pentru acţiunile Băncii Transilvania a fost setată la 25% în condiţiile în care acţiunile băncii înregistrau o scădere de 19,15% la ora 13:42. Titlurile BRD coborau cu 14,97%.

Horia Gustă (Certinvest) despre scăderea Bursei: Este o scădere semnificativă; investitorii sunt speriaţi

Scăderea Bursei este semnificativă, iar investitorii sunt speriaţi pentru faptul că prin această taxă pe care statul vrea să o impună practic reduce din profiturile băncilor, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul general al SAI Certinvest, Horia Gustă, menţionând că situaţia s-ar putea clarifica după publicarea ordonanţei de urgenţă privind noile taxe în Monitorul Oficial.

„Scăderea este reală. Este o scădere semnificativă. Investitorii sunt speriaţi pentru faptul că prin această taxă pe care statul vrea să o impună practic reduce din profiturile băncilor. Reduce se pare substanţial prin nişte mecanisme care se pare că nu au legătură chiar cu profitabilitatea lor, adică nu e corectă ancorarea în ROBOR. Pe de altă parte ar mai trebui să ne gândim şi să vedem pasul doi, în momentul în care banca va fi obligată să plătească o taxă „pe lăcomie”, cum i-a spus Guvernul, practic aceste taxe vor fi transferate către clienţi. Prin urmare, aceste costuri vor fi plătite tot de către populaţie. Şi ultimul aspect cred că se referă la ce se întâmplă cu băncile mici sau cu jucătorii mai mici care s-ar putea să aibă o problemă reală în a plăti aceste costuri motiv pentru care s-ar putea să vedem o consolidare a pieţei bancare în continuare. Adică o reducere a numărului de jucători din piaţă. Şi mă refer nu numai la piaţa bancară, mă refer la toate pieţele unde discutăm de o asemenea taxă. Unde profitabilitatea e mică, o taxă pe cifra de afaceri poate fi echivalentă cu închiderea companiilor cu profitabilitate foarte mică”, a spus Horia Gustă.

El a afirmat că sunt afectate şi companiile din domeniul energetic, precum Electrica sau Transgaz.

„Dacă vine o taxă pe veniturile lor este normal ca toate companiile care activează în acest domeniu să aibă venituri mai mici. Şi atunci este normal ca investitorii să vândă”, a declarat Horia Gustă.

Potrivit acestuia, ordinele de vânzare din această dimineaţă au venit de la toate tipurile de investitori, atât locali cât şi internaţionali.

„Acum discutăm de ce a vorbit ministrul dar nu a văzut nimeni ordonanţa. După ce vedem ordonanţa publicată în Monitorul Oficial şi înţelege toată lumea de când se aplică şi cum se aplică s-ar putea ca lucrurile să se liniştească. Deocamdată cred că acesta este următorul pas, să vedem ordonanţa publicată în Monitorul Oficial. După aceea, la una sau două zile lucrurile vor începe să se liniştească puţin şi să nu mai avem o dorinţă de vânzare excesivă cum a fost azi. Astăzi au fost volume pe Bursă în prima oră mai mari decât media volumelor înregistrate în tot anul”, a mai spus Horia Gustă.

Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

• dacă ROBOR nu depăşeşte 1,5%, taxa pe lăcomie va fi 0%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 1,51% şi 1,7%, taxa pe lăcomie va fi de 0,2%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 1,71% şi 2,5%, taxa pe lăcomie va fi de 0,4%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 2,51% şi 3%, taxa pe lăcomie va fi de 0,6%.
• dacă ROBOR va fi cuprins între 3,01% şi 3,5%, taxa pe lăcomie va fi de 0,9%.

Iată o listă a principalelor măsuri propuse de Guvern sub umbrela unei OUG-gigant, conform Digi24:

• Plafonarea prețului la gaze pentru o perioadă de trei ani: limitare la 68 de lei megawatt/oră
• În cazul Pilonului II de pensii: fondurile pot investi în parteneriate public-private; comisionul de administrare scade de la 2,5% la 1%; al doilea comision de 0.05% din active se modifică în funcție de performanța fondului; o persoană se poate retrage, dar nu mai devreme de 5 ani, iar în momentul în care se retrage înainte de deschiderea dreptului la pensie privată activele se transferă cu un comision de retragere de 2% din aceste active
• Taxa pe viciu va merge direct în bugetul de stat, iar de aici va fi redirecționată către sănătate, cultură, etc.
• Fondul de dezvoltare și investiții va avea o valoare de 10 miliarde de euro. Pot fi finanțate proiecte vizând domeniile de sănătate, educație, apă – canalizare, rețele energie electrică și gaz, transport – drumuri, Cultură, infrastructură sportivă. Nicio autoritate locală nu poate avea mai mult de două proiecte în același timp. Pot aplica și universitățile
• Fondul de finanțare a parteneriatelor public-private, la nivelul SGG, la Comisia Națională de Prognoză de unde se fac finanțările către instituțiile publice care intră în aceste proiecte.
• Programul privind stațiunile balneare, finanțat din bugetul SGG, prin bugetul Comisiei de Prognoză, alocare bugetare de aproximativ 310 milioane de lei în 2019. Plafonul maxim va fi de 200.000 de euro pe proiect.
• Programul gROwth: construcția a 1.000 de grădinițe. Alocările bugetare vor fi de până la 500.000 de euro.
• Punctul de pensie crește la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019. Indemnizația socială va fi de la 1 septembrie de 704 lei
• În sectorul de educație salariul va crește de la 1 septembrie 2020 cu ce era prevăzut în legea salarizării pentru 2022.
• În sectorul construcțiilor vor fi reduse contribuțiile sociale ale salariaților cu 3,75%.
• Va continua oferirea voucherelor de vacanță pentru personalul bugetar, la nivelul 1.450 lei, adică la vechiul salariu minim, nu cel majorat de la 1 ianuarie 2019.
• Ministrul de Finanțe poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament pentru ordonatorii de credite finanțați integral de la bugetul de stat, poate să modifice limitele în cazuri deosebite.
• La companiile de stat, acestea vor vira în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din sumele pentru investițiile care au rămas nerealizate.
• Începând de la 1 ianuarie 2019 se va plafona preţul la gazele naturale la 68 lei/MWh. Măsura se va aplica până în 28 februarie 2022.
• Proiectele europene urmează să fie în sarcina şi la decizia autorităţilor de management, acestea urmând a spune da sau nu pe contractele de atribuire.

Ştirea se actualizează. Datele sunt valabile pentru ora 15.00, 19 decembrie 2018.