Rus: Avem în discuţie în acest moment linia de mare viteză Bucureşti – Iaşi, eventual Chişinău
‘Avem, la mai mare viteză (de 160 kilometri/oră – n.r.), în discuţie în acest moment Bucureşti – Iaşi, eventual Chişinău, deci legătura între capitala României şi cea a Moldovei’, a spus Rus.
Şeful de la Transporturi a susţinut, în cadrul discuţiilor, că trenurile cu o viteză de 160 km/h, prevăzute în MPGT, vor rezolva problemele cu care România se confruntă azi.
‘La ceea ce avem astăzi de rezolvat consider că 160 de km/oră ne rezolvă problemele pe care le avem. De asemenea, în interiorul alocărilor pe care le avem azi, kilometrul de cale ferată este aproape cât kilometrul de autostradă; sunt sume echivalente. Noi, pe 2014 – 2020, avem nişte bănuţi de la Comisia Europeană, deci ce finanţare vine prin diversele formule de finanţare europene, şi o să avem nişte alocări bugetare. Pe lângă cofinanţarea care vine automat, vor fi nişte eforturi bugetare, sper, în bugetele din 2015 – 2016. Nu o să avem la dispoziţie decât aceste sume şi o să încercăm ca în interiorul acestor sume să rezolvăm problemele în varianta cea mai potrivită cu putinţă’, a explicat Rus.
Potrivit acestuia, alocarea pe care o are România pe 2014 – 2020 este de 7,2 miliarde de euro ‘cu tot cu CFR’.
În altă ordine de idei, oficialul MT a subliniat că România nu are infrastructura necesară pentru trenurile de mare viteză, subliniind că viteza nu o dictează trenul, ci infrastructura.
‘Trenul, săracul, locomotiva s-ar duce, dar nu se poate duce decât atât cât o lasă Macarie (Macarie Moldovan, directorul CFR – n.r.). El e cel care dictează’, a arătat Rus.
‘Acum încercăm să punem în practică tot ceea ce am vorbit de-a lungul vremii. Noi avem varianta să vorbim în continuare frumos, despre 300 de km/oră (trenurile de mare viteză – n.r.). De la Paris la Bruxelles nu mai există avion, s-a desfiinţat. Trenul a omorât avionul, sigur la 300 km/oră. Vedeţi ce alte elemente de infrastructură are o ţară înainte de a avea un tren cu 300 la oră. Au rezolvat multe alte probleme. Şi noi trebuie să le punem într-o ordine a priorităţilor şi să nu sărim direct pe 300 la oră, să ne învăţăm întâi cu 160 km/oră. Şi eu mi-aş dori ca de mâine dimineaţă să fie numai autostrăzi sau numai trenuri rapide, este un vis al fiecăruia dintre noi, dar propunerea mea este să fim raţionali, să ne corelăm şi să armonizăm dorinţele noastre cu posibilităţile şi să eşalonăm lucrurile de aşa natură încât chiar să începem să rezolvăm problemele’, a subliniat ministrul.
Potrivit unei analize a nevoilor versus resurse disponibile, sectorul feroviar are surse de finanţare pentru perioada 2014 – 2030 de 15,393 miliarde de euro, în timp ce nevoile totale de finanţare sunt de 19,574 miliarde de euro, ceea ce indică un grad de asigurare cu surse de finanţare de 78,64%.
Master Planul de Transport propune reabilitarea a 2.948 de kilometri de linii de cale ferată, la un cost de investiţie de 12,965 miliarde de euro, şi electrificarea a 152 de kilometri de linii de cale ferată, cu costuri de 228 milioane de euro. La acestea se adaugă, printre altele, reabilitarea prin parteneriate public-private a 429 de kilometri de linii turistice, investiţie ce se ridică la 385 milioane de euro, dar şi achiziţia de material rulant.
Master Planul General de Transport este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 – 2030. Este un document obligatoriu, fără de care nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi în perioada 2014 – 2020, iar Ministerul Transporturilor îl va utiliza ca instrument suport în procesul de planificare a investiţiilor în infrastructura de transport.