Rusia a lansat o ofensivă de ultim moment de a convinge Ucraina să nu se asocieze cu UE

În timp ce Ucraina se îndreaptă spre un acord cu UE, Rusia a blocat unele importuri şi a trimis recent mii de soldaţi pentru exerciţii militare în apropierea graniţelor celor trei state baltice care au aderat la blocul comunitar în 2004.

Pactul de asociere UE-Ucraina urmează să fie semnat luna viitoare în Lituania, alături de acorduri similare ale Uniunii cu Georgia şi Republica Moldova. Acordul ar fi un nou pas al Ucrainei în încercarea de a se elibera de fostul său stăpân sovietic şi implică riscuri pentru ambele părţi.

Pentru Putin, acordul este un pericol pentru planul său de a crea un bloc economic care să rivalizeze cu UE.

Ucraina consideră că legăturile mai strânse cu UE vor compensa riscul unei riposte din partea Rusiei, care cumpără un sfert din exporturile sale şi îi livrează 60% din necesarul de gaze.

„Fără Ucraina ar fi dificil de construit noul edificiu euroasiatic al lui Putin. Dacă Rusia poate convinge alte ţări să i se alăture doar prin forţă, şi nu prin puterea de persuasiune, va fi foarte dificil să realizeze ceva”, a declarat Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politică Economică Internaţională din Bruxelles.

Ucraina, care încearcă să depăşească o dispută cu UE legată de soarta fostului premier Iulia Timoşenko, aflată în închisoare, vrea să semneze un acord de asociere şi un acord de comerţ liber cu UE la un summit care va avea loc la Vilnius, capitala Lituaniei, pe 28-29 noiembrie.

Acordul este în lucru din 2008 şi ar împiedica Ucraina să intre în uniunea vamală a Rusiei cu Kazahstan şi Belarus.

Rusia se opune acordului şi a impus în august, temporar, controale mai stricte asupra exporturilor ucrainene, după ce a interzis unele produse ale fabricii de ciocolată Roşen, deţinută de fostul ministru al economiei Petro Poroşenko, susţinător al apropierii de UE.

Nu este primul conflict dintre cele două ţări din perioada post-comunistă, Rusia blocând de două ori, în timpul iernii, livrările de gaze care tranzitează Ucraina către consumatorii europeni.

Moody’s a redus luna trecută ratingul Ucrainei la nivelul Caa1, din cauza riscurilor implicate de deteriorarea relaţiilor cu Rusia.

Un sfert din exporturile Ucrainei merg în Rusia şi o proporţie similară în UE, potrivit institutului de statistică de la Kiev.

Circa jumătate dintre ucraineni susţin ca ţara lor să intre în uniunea vamală cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de Eurasian Development Bank.

Peste 90% din termenii acordului de comerţ liber vor fi aplicaţi imediat după ce Ucraina va finaliza toate procedurile interne, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe din Lituania, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE.

Putin a avertizat Ucraina că legăturile mai apropiate cu Uniunea Europeană vor avea consecinţe.

„Dacă vom vedea că semnarea documentului ne va afecta piaţa, atunci va trebui să luăm măsuri pentru a o proteja”, a spus recent Putin. Preşedintele a mai avertizat că semnarea acordului de asociere ar putea să deterioreze balanţa comercială a Ucrainei.

Rusia a organizat în septembrie exerciţii militare cu circa 12.000 de soldaţi în regiunea baltică, în condiţiile în care Lituania promovează puternic apropiarea Ucrainei de UE.

La începutul acestei săptămâni, Rusia a blocat şi importurile de lactate din Lituania, motivând că există probleme de siguranţă.

Pe de altă parte, Rusia este pregătită să reducă cu 30% taxele vamale aplicate exporturilor de gaze în Armenia, ţară care a renunţat luna trecută la planurile de asociere cu UE, optând pentru uniunea vamală cu statul rus.

Atragerea Armeniei este un succes palid faţă de perspectiva pierderii Ucrainei, a doua cea mai populată ţară din fosta URSS, cu 45 de milioane de locuitori şi un element major al obiectivului uniunii euroasiatice.

Putin, fost ofiţer KGB, consideră că prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991 a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX.

„Avem o moştenire uriaşă de la URSS, infrastructura, specializarea industrială, o limbă comună şi spaţiu cultural şi ştiinţific”, a spus Putin în 2011, el considerând că aceste resurse trebuie folosite în comun, pentru dezvoltare.