Rusia are acum graniţă de facto cu România, prin Crimeea – analist militar
Guvernul de la Varşovia intenţionează să cheltuiască în următorii zece ani circa 34 de miliarde de euro pentru a-şi echipa armata cu tehnică de luptă, astfel că Polonia va fi unul dintre puţinele state membre ale NATO care vor da curs solicitării Alianţei de a aloca apărării cel puţin 2% din PIB.>
După ce în anul 2009 armata rusă a simulat în timpul unor manevre un atac naval şi aerian asupra Poloniei, deteriorarea recentă a situaţiei de securitate din Ucraina a stârnit noi îngrijorări la Varşovia, ministrul polonez al apărării avertizând luna trecută că ‘şansele unei soluţionări paşnice a crizei din Ucraina sunt în mod clar tot mai reduse’.
Potrivit lui Gustav Gressel, analist militar la European Council on Foreign Relations, Polonia a pus la punct încă din anul 2012 un plan de dotare a armatei, dar conflictul din Ucraina a impus actualizarea acestuia în sensul sporirii resurselor financiare alocate.
Noul plan include, printre altele, achiziţionarea a 70 de elicoptere (de o valoare totală de circa 2,5 miliarde de euro), submarine, sisteme antiaeriene şi drone de luptă, companiile americane şi europene înaintând deja oferte pentru adjudecarea contractelor, scrie Agerpres.
Totuşi, în pofida ameninţărilor Rusiei, puţine state membre ale NATO ar putea urma exemplul Poloniei, ţară care ‘doreşte să joace un rol sporit în cadrul Alianţei, nu să rămână doar un simplu consumator de securitate’, explică analistul citat. ‘Polonia vrea să fie o parte mai mare a unei alianţe europene puternice. Statele baltice îşi consolidează de asemenea apărarea, dar ele sunt totuşi foarte mici, în timp ce ale ţări central-europene nu se consideră ameninţate direct’, astfel descrie în continuare Gustav Gressel contextul politico-militar din flancul estic al NATO.
El sesizează mai departe că ‘cealaltă problemă este România, care acum, prin Crimeea, are de facto graniţă cu Rusia, deşi evident că nu este una oficială’. ‘Mobilizarea de forţe ruseşti acolo (în Crimeea – n.red) este destul de substanţială. Ei (românii – n.red.) sunt următorii care îşi vor spori bugetul apărării’, subliniază Gustav Gressel.
Revenind la Polonia, analistul militar remarcă faptul că suplimentarea bugetului apărării este doar una dintre măsurile pe care această ţară le are în vedere pentru a-şi spori securitatea. De exemplu, după anexarea Crimeii de către Rusia, guvernul de la Varşovia a semnat în luna septembrie acorduri de cooperare militară cu Ucraina şi cu Lituania.