Şeful diplomaţiei ruse consideră că o astfel de măsură ar fi de natură să sporească încrederea în armistiţiul care, conform OSCE, este în general respectat, deşi continuă să se înregistreze confruntări sporadice în care ambele părţi folosesc inclusiv armamentul greu.
‘Este necesar să monitorizăm în principal partea militară a acordurilor de la Minsk (…) Există şi posibilitatea retragerii armelor cu calibrul sub 100 mm’, a indicat Lavrov. ‘Vom încerca să ajutăm părţile să ajungă la o astfel de înţelegere, care ar spori încrederea reciprocă’, a adăugat el.
Iniţiativa sa survine după o propunere similară formulată săptămâna trecută de un oficial ucrainean, care a sugerat ca mai multe categorii de arme ce nu sunt incluse în acordurile de la Minsk, precum mortierele de 88 mm şi alte piese de artilerie cu un calibru mai mic de 100 mm, să fie retrase din zona demilitarizată, ce va avea o lăţime cuprinsă între 50 şi 140 de kilometri.
Totuşi, Lavrov a criticat pe de altă parte legea privind statutul celor două provincii separatiste rusofone din estul Ucrainei, votată luna trecută de parlamentul de la Kiev, el considerând că acest act normativ merge în direcţia opusă acordurilor de la Minsk.
Respectiva lege oferă o anumită autonomie provinciilor Doneţk şi Lugansk, dar ea va intra în vigoare numai după ce în aceste regiuni vor fi organizate alegeri, adică după aplicarea ultimei etape a acordurilor de la Minsk, ceea ce nu convine Moscovei.
Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a amintit joi că, în conformitate cu acordurile de la Minsk, în primul rând trebuie încheiată retragerea armamentului greu, apoi să se constate respectarea deplină a armistiţiului, după care urmează retragerea trupelor din zonele de conflict şi abia ulterior se vor putea desfăşura alegeri în provinciile separatiste proruse.