Difuzat duminică pe site-ul de internet al Kremlinului, acest document este făcut public la câteva luni după anunţarea noii doctrine militare a Rusiei, ca reacţie deja la întărirea capacităţilor Alianţei Atlantice în Europa centrală, în contextul unor tensiuni inedite, de la sfârşitul Războiului Rece, între Moscova şi Occident pe fondul crizei ucrainene, notează AFP.
Noua ‘doctrină maritimă’, un document de 46 de pagini, califică ca ‘inadmisibile proiectele de deplasare a infrastructurilor militare ale Alianţei către frontierele Rusiei’.
Textul stabileşte în special obiectivul de ‘dezvoltare a infrastructurilor’ Flotei Mării Negre în Crimeea, peninsulă anexată în martie 2014 la Rusia. Tot pentru regiunea Mării Negre, documentul prevede ‘reconstituirea accelerată şi completă a poziţiilor strategice ale Rusiei, susţinerea păcii şi stabilităţii’.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a precizat că ‘accentul este pus pe Atlantic şi Arctica’. ‘Atenţia noastră dată Atlanticului este justificată de extinderea NATO către Est’, a declarat Rogozin, citat de agenţiile de presă ruse.
Referitor la zona Atlanticului, noua doctrină vizează ‘garantarea unei prezenţe militare navale suficiente a Rusiei în regiune’. Acelaşi scop este urmărit şi pentru Mediterana, cu o desfăşurare ‘permanentă’.
Pentru Arctica, unde autorităţile ruse mizează pe producţia de hidrocarburi, Moscova are în vedere ‘reducerea ameninţărilor la securitatea naţională şi garantarea stabilităţii strategice’. Documentul prevede ‘desfăşurarea de forţe ale Flotei Nordului’.
‘Aceste schimbări arată că Rusia acordă o atenţie specială întăririi potenţialului său naval în Arctica şi Atlantic pentru a contracara (prezenţa) NATO’, a comentat expertul militar Alexandr Golţ la postul de radio Eho Moskvî (Ecoul Moscovei), potrivit AFP. Dar, ‘fără întărirea decisivă a capacităţilor Flotei, toate acestea nu au sens’, a adăugat el.
NATO, care acuză Moscova de trimiterea de soldaţi în estul separatist al Ucrainei, a decis în februarie să-şi consolideze apărarea pe flancul său estic, prin crearea unei noi forţe de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi a şase centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, aminteşte AFP