‘Nu avem motive să fim mulţumiţi de modul în care reforma /FMI/ evoluează sau mai exact nu evoluează. În ianuarie 2014, ar trebui să se încheie nu doar cea de-a 14-a etapă a reformei, ci şi cea de-a 15-a etapă, care trebuia să se bazeze pe o formulă nouă de calcul al cotizaţiei ţărilor-acţionare ale FMI’, a afirmat Lukov, exprimându-şi dezamăgirea în legătură cu impasul în care a ajuns reforma FMI.
‘A ratificat Congresul /american/ condiţiile celei de-a 14-a etape a reformei? Nu. A fost lansată cea de-a 15-a etapă? Nu, pentru că nu au fost ratificate prevederile etapei precedente, iar, între altele, acestea din urmă au fost aprobate de Consiliul guvernatorilor FMI încă în data de 15 decembrie 2010’ , a afirmat ambasadorul rus cu misiuni speciale.
Potrivit acestuia, Consiliul guvernatorilor FMI a cerut tuturor statelor cotizante să finalizeze ratificarea hotărârii menţionate încă la mijlocul anului 2012.
‘Rusia s-a conformat conştiincios acestei cerinţe în iulie 2012. În schimb, ţările reprezentând 76% din capitalul statutar al FMI nu au făcut-o. Nu au făcut-o nici SUA, cu toate că ponderea lor reprezintă 16,6% din capitalul statutar al Fondului’, a spus diplomatul rus, indicând că fără o implicare mai activă a ţărilor respective, reforma FMI este imposibilă.
Pauza prelungită în derularea reformei FMI ar putea conduce la consecinţe grave, în opinia sa.
‘Cu fiecare summit G20, ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) şi simpatizanţii lor din rândul ţărilor emergente întreabă tot mai insistent – în ce stadiu se află reforma FMI? Şi declară tot mai tare: dacă nu va fi reformă, nu vom mai fi în măsură să menţinem în continuare nivelurile anterioare de împrumuturi ale FMI’- a spus reprezentantul Moscovei pe lângă G8.
Decizia cu privire la reformarea FMI a fost adoptată la summitul G20 – grupul statelor puternic industrializate şi emergente – din toamna anului 2009 şi aprobată de Fond în 2010. Conform acesteia, 6% din cotizaţii şi voturi în cadrul FMI ar trebui să fie atribuite economiilor emergente. Ca urmare a acestei reforme, ar urma să crească în mod semnificativ ponderea ţărilor BRICS în cadrul FMI.
Ambasadorul rus a atras atenţia, în acest context, că înfiinţarea unei Bănci de Dezvoltare a ţărilor BRICS este un proces complex, care va necesita un proces de coordonare a mai multor abordări, dar a calificat drept ‘artificială’ agitaţia în mass-media în legătură cu acest subiect.
Crearea Băncii Mondiale sau chiar a Fondului Monetar Internaţional a fost, de asemenea, un proces de durată, a spus ambasadorul rus, remarcând că nici în aceste două cazuri lucrurile nu s-au terminat într-o singură zi.