Rusia, noua regiune de bază a OMV. Un sfert dintr-un singur zăcământ din Siberia scoate cât 60% din toată producţia Petrom

23 02. 2018
gaz_rusia_04854300

„Producţia noastră de hidrocarburi a crescut la 377.000 de barili pe zi, cel mai ridicat nivel din istoria OMV. Principalul eveniment din acest trimestru (trimestrul IV al anului trecut-n.red.) este, cu siguranţă, finalizarea achiziţia participaţiei de 25% la câmpul gazeifer Yuzhno Rosskoye din Rusia. Încheierea acestei tranzacţii reprezintă un nou pas important în executarea cu succes a strategiei noastre”, a declarant Reiner Seele, CEO al OMV, cu ocazia prezentării rezultatelor grupului pentru anul trecut

„Participaţia noastră la Yuzhno Rosskoye adaugă încă 100.000 de barili pe zi la producţia OMV şi rezerve recuperabile de 580 milioane de barili. Având în vedere contribuţia importantă la profilul nostru de producţie, Rusia a devenit o noua noastră regiune de bază din portofoliul upstream (explorare şi producţie – n.r.)”, a mai spus Seele.

„În 2017, am ajuns la o rată anuală de înlocuire a rezervelor de 191%, cel mai bun rezultat din 2007 şi al doilea an consecutiv cu creştere de peste 100%. Principalii factori care au contribuit la această evoluţie au fost achiziţia din Rusia, proiectele de foraj şi dezvoltare din Norvegia, performanţele mai bune din România şi contribuţia Pearl Petroleum. Rata medie de înlocuire a rezervelor la trei ani a crescut de la 70% la 116%”.

Citeşte şi:

Gazprom avertizează Europa că riscă să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze, dacă se bazează pe importurile din SUA şi nu pe gazele ruseşti

Aşadar, din ce a declarat Seele, producţia rezultată dintr-un sfert de zăcământ din Rusia a fost, în ultimul trimestru al anului trecut, de 100.000 de barili pe zi. Pentru comparaţie, întreaga producţie a Petrom, socotit până de curând principalul activ de pe zona de producţie a grupului austriac, a fost, în acelaşi trimestru al anului trecut, de 165.000 de barili pe zi. Aşadar, un sfert dintr-un singur zăcământ din Rusia înseamnă 60% din toată producţia Petrom.

În anul 2016, OMV a cumpărat 25% din acţiunile companiei Severneftegazprom, o companie controlată de Gazprom, de fapt cota deţinută în această companie de către firma Uniper, controlată de E.On. Ulterior tranzacţiei, firma rusă este controlată de Gazprom (40%), compania germană Wintershall Holding GmbH (35%) şi OMV (25%).

Acest joint-venture operează zăcământul de petrol şi gaze Yuzhno-Russkoye din vestul Siberiei, iar OMV a plătit pentru cele 25% 1,8 miliarde de euro. Zăcământul ar avea rezerve de 1.100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

OMV vinde cota sa din producţia zăcământului (25%), către Gazprom, prin intermediul unei firme de trading pe care o controlează aproape 100%, localizată în Rusia. Traderul plăteşte joint-venture-ului gazul la un preţ calculat pe baza costurilor plus o marjă fixă şi apoi îl vinde către Gazprom în baza unui contract de tip take-or-pay, la un preţ format, în proporţie de 50%-50%, din preţul de referinţă al gazului pe piaţa din Rusia şi preţul cu care Gazprom vinde gaze în Germania.

Yuzhno Rosskoye este un imens camp gazeifer din zona Yamal, din nordul Rusiei, cu reserve de gaze de peste 1.000 de miliarde de metri cubi şi rezerve de ţiţei şi condensat de 50 de milioane de tone. Zăcământul a fost descoperit în anul 1969, iar acum, în actuala structură a operării, are o producţie de 25 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, adică de peste două ori mai mult decât toată producţia de gaze naturale a României.

Tot pentru comparaţie, Mariana Gheorghe, CEO al Petrom spunea, zilele trecute, că în România se întregistrează cea mai mică producţie de hidrocarburi per sondă din lume.

Amintim că, în luna decembrie 2016, OMV şi grupul rus Gazprom au semnat un acord de bază privind schimbul unor active conform căruia Gazprom va primi o participaţie de 38,5% din acţiunile companiei OMV (NORGE) AS, o companie concentrată pe explorarea şi producţia de petrol în Norvegia. În schimb, OMV va primi o participaţie de 24,98% la un proiect destinat dezvoltării blocurilor 4 şi 5 ale formaţiunii Achimov, parte a zăcământului de petrol, gaz şi condensat Uregoy din Siberia.