„Am vrea ca, cu titlul de prim pas, Teheranul să adopte măsuri pentru oprirea îmbogăţirii uraniului la nivelul de 20%”, a declarat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, citat de agenţii.
„Această problemă are numeroase aspecte. Trebuie să discutăm despre ele la Bagdad. Dacă se face simţită o mişcare în această direcţie, atunci Cei Şase (grupul „5+1″) vor trebui, la rândul lor, să arate în practică Iranului că situaţia se ameliorează”, a adăugat el.
„Partea rusă speră că eforturile comune ale Celor Şase, bazate pe rezultatele foarte serioase ale examinării acestor probleme (la summitul G8 de la Camp David), vor permite oprirea deteriorării situaţiei”, a adăugat el.
În schimb, el a exprimat îngrijorarea Rusiei faţă de menţinerea de către anumite ţări occidentale a unei posibile opţiuni militare împotriva Teheranului.
„Rusia este preocupată de faptul că posibilitatea de a soluţiona problema prin mijloace militare este luată în continuare în considerare”, a declarat Riabkov, potrivit Interfax.
„Noi primim frecvent semnale, publice dar şi pe alte canale, potrivit cărora această opţiune este luată în considerare în anumite capitale ca fiind mai acceptabilă ca niciodată”, a adăugat el.
„Nu am vrea ca în puţin timp să ne găsim într-o situaţie în care să fie necesar să ne ocupăm de aceste probleme şi nu de negocieri cu partea iraniană”, a continuat acesta.
Programul nuclear al Iranului, în special îmbogăţirea uraniului până la nivelul de 20%, a fost condamnată prin şase rezoluţii ONU, dintre care patru însoţite de sancţiuni care au fost, ulterior, consolidate în mod unilateral de către Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).
Slab îmbogăţit, la un nivel cuprins între 3,5% şi 20%, uraniul poate fi utilizat pe post de combustibil pentru centrale nucleare sau instalaţii cu scopuri ştiinţifice, dar, îmbogăţit la un nivel de peste 90%,uraniul intră în procesul de fabricare a armei atomice.
Iranul afirmă că îmbogăţeşte uraniu numai cu scopul de a produce combustibilul necesar instalaţiilor sale nucleare actuale sau viitoare.
O parte a comunităţii internaţionale se îndoieşte de acest lucru, în pofida dezminţirilor Teheranului că Iranul ar căuta să se doteze cu arma atomică.
Astfel, Israelul a semnalat că reclamă ca Iranul să înceteze definitiv îmbogăţirea uraniului, în timp ce administraţia americană ar fi, la rândul său, pregătită să accepte un nivel de îmbogăţire a uraniului de 5%, dacă Teheranul ar accepta măsuri de control drastice.
Pe 23 mai, la Bagdad, oficiali iranieni se vor întâlni cu reprezentanţii grupului „5+1” (cele cinci ţări cu drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie -, plus Germania) şi ai UE.
Într-o declaraţie comună, liderii G8, inclusiv Statele Unite şi Rusia, au îndemnat sâmbătă Iranul să profite de şansa din cursul reuniunii de la Bagdad cu grupul „5+1”, pentru a restabili încrederea faţă de programul său nuclear controversat.