Rusia refuză armistiţiul propus de SUA şi Ucraina şi spune că acordul ar da un răgaz pentru armata ucraineană. Declaraţia oficială

Acest armistiţiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfăşurate marţi în Arabia Saudită. De asemenea, preşedintele american Donald Trump a acceptat să reia ajutorul militar şi furnizarea de informaţii către Ucraina, pe care le suspendase după altercaţia avută pe 28 februarie la Casa Albă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a reproşat atunci că nu doreşte încheierea unui acord de pace cu Rusia, scrie Agerpres.

Acest armistiţiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfăşurate marţi în Arabia Saudită. De asemenea, preşedintele american Donald Trump a acceptat să reia ajutorul militar şi furnizarea de informaţii către Ucraina, pe care le suspendase după disputa avută pe 28 februarie la Casa Albă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a reproşat atunci că nu doreşte încheierea unui acord de pace cu Rusia.

Trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a sosit joi la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. Potrivit oficialilor ruşi, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Waltz, a oferit miercuri Moscovei detalii despre armistiţiul propus, iar Rusia este pregătită să discute asupra acestuia.

Iuri Uşakov, consilierul prezidenţial rus care a fost ambasador la Washington şi vorbeşte în numele lui Putin în chestiunile de politică externă majore, a declarat la televiziunea publică rusă că a discutat miercuri cu Waltz pentru a-i comunica poziţia Rusiei asupra propunerii de armistiţiu.

„Documentul (cu propunerea de armistiţiu – n.red) mi se pare că are un caracter grăbit (…) Va fi necesar să fie revizuit, regândit pentru a lua în considerare şi poziţia noastră. El prezintă doar poziţia ucraineană”, a remarcat Uşakov.

„Noua nu ne oferă nimic. Doar le oferă ucrainenilor ocazia de a regrupa, de a se consolida şi a continua acelaşi lucru”, a explicat el.

Prin urmare, „am transmis poziţia noastră conform căreia acesta nu este altceva decât un răgaz temporar pentru armata ucraineană, nimic mai mult”, a subliniat Uşakov.

„Obiectivul nostru este o soluţionare pe termen lung care să ţină cont de interesele legitime ale ţării noastre şi de preocupările noastre bine-cunoscute. Consider că nimeni nu are nevoie de paşi care (doar) imită acţiunile paşnice în această situaţie”, a precizat consilierul lui Putin.

Acesta din urmă, a anunţat Uşakov, se va adresa presei în cursul zilei de joi pentru a prezenta mai detaliat poziţia Rusiei.

Întrebat despre o relatare a agenţiei Reuters conform căreia Rusia a transmis Statelor Unite o listă de cereri în vederea încheierii unui acord de pace cu Ucraina şi normalizării relaţiilor cu SUA, Uşakov a răspuns că preşedinţia SUA cunoaşte poziţia Moscovei.

În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat joi lipsa de răspuns a Rusiei la propunerea de armistiţiu, acuzând Moscova că încearcă să „prelungească războiul”.

„Din păcate, de mai bine de 24 de ore, lumea nu a auzit încă un răspuns semnificativ din partea Rusiei”, a scris Zelenski pe reţeaua socială X. „Sperăm că presiunea SUA” va „forţa Rusia să pună capăt războiului”, a adăugat el.

Trump şi-a manifestat miercuri speranţa că Rusia va accepta propunerea de armistiţiu, sugerând totodată că în caz contrar i-ar putea impune noi sancţiuni.

Rusia: Vom considera un „conflict armat direct” desfăşurarea unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina

Rusia a reafirmat joi că desfăşurarea unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franţa şi Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace, este „total inacceptabilă” şi va considera ţările participante la o asemenea forţă ca fiind implicate într-un „conflict armat direct” cu Moscova, relatează agenţiile AFP şi EFE.

„Desfăşurarea unor unităţi ale forţelor armate ale altor state în Ucraina, indiferent sub ce steag ar fi, este absolut inacceptabilă pentru ţara noastră”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

O asemenea desfăşurare „ar însemna implicarea acestor ţări într-un conflict armat direct cu ţara noastră, căruia noi îi vom răspunde prin toate mijloacele disponibile”, a adăugat ea, comentând ideea unor ţări europene aliate ale Ucrainei de a trimite în această ţară un contingent de menţinere a păcii în cazul unui acord de încetare a ostilităţilor cu Rusia.

„Considerăm că simplul fapt de a evoca astfel de intenţii constituie o provocare flagrantă, care nu urmăreşte soluţionarea conflictului, ci întreţinerea unor iluzii nesănătoase şi nefaste în rândul înalţilor responsabili ai regimului de la Kiev”, a continuat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Rusia a transmis deja de mai multe ori că se opune desfăşurării pe teritoriul ucrainean a unor trupe din ţări NATO sau UE aliate ale Ucrainei şi care ar dori astfel să ofere acesteia o formă de garanţie de securitate. Acum este însă prima dată când Moscova avertizează că va considera o asemenea desfăşurare ca fiind echivalentul unei agresiuni militare.

Premierul britanic Keir Starmer va găzdui sâmbătă o reuniune prin videoconferinţă asupra Ucrainei cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern, demers în continuarea summitului din 2 martie, la finalul căruia a anunţat formarea unei „coaliţii a voluntarilor” dispuşi să contribuie la un contingent de menţinere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia.

Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron aduc insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, în pofida declaraţiilor repetate ale Rusiei că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Pe de altă parte, Franţa şi Regatul Unit doresc ca o asemenea forţă de menţinere a păcii să beneficieze de protecţia SUA, în timp ce administraţia preşedintelui american Donald Trump consideră că oferirea unor garanţii de securitate Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.