Rusia şi China îşi consolidează alianţa prin manevrele navale comune din Marea Mediterană
Nava amiral a Flotei ruse la Marea Neagră, distrugătorul ‘Moscova’, este cartierul general de unde sunt coordonate aplicaţiile începute duminică şi care se vor încheia pe 21 mai. Pe lângă acest distrugător echipat cu rachete de croazieră, Flota rusă mai participă la exerciţiul ‘Interacţiune – 2015’ cu încă cinci nave, respectiv o fregată, o corvetă, un remorcher şi nouă nave de desant, în timp ce China participă cu două fregate şi o navă de realimentare. Ambarcaţiunile chineze s-au aflat anterior în Marea Neagră, unde au participat, alături de flota rusă, la o paradă navală pe 9 mai, cu prilejul festivităţilor organizate de Rusia la 70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste.
Perimetrul unde se desfăşoară manevrele se află în partea de est a Mării Mediterane. Aceste aplicaţii ‘nu sunt îndreptate împotriva cuiva’, a declarat agenţiei Interfax viceamiralul rus Alexandr Fedotenkov, făcând aluzie la NATO. Obiectivul exerciţiului este ‘aprofundarea cooperării între flotele celor două puteri maritime pentru consolidarea stabilităţii şi a capacităţii lor de a face faţă noilor ameninţări (…), cum este cazul piraţilor somalezi în Golful Aden’, a adăugat el.
Dar preşedintele rus a subliniat anterior că Marea Mediterană este o ‘regiune importantă din punct de vedere strategic’, unde Rusia are interese legate de garanţiile privind securitatea ei naţională, scrie Agerpres.
Distrugătorul ‘Moscova’, care a blocat navele ucrainene în timpul operaţiunii de anexare a Crimeii, a fost trimis la jumătatea anului 2013 în apropierea coastei siriene, mişcare ce a coincis cu o sporire a prezenţei navale americane în estul Mediteranei, în contextul agravării conflictului armat din Siria, unde Rusia deţine de pe vremea Războiului Rece o bază navală la Tartus.
Cât despre China, ţară de obicei precaută în desfăşurarea de misiuni militare, mai ales la o asemenea depărtare de teritoriul ei, ea ar putea fi motivată în această acţiune mai degrabă de interesele ei comerciale şi energetice în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Guvernul chinez a finanţat modernizarea portului grec Pireu şi s-a arătat dispus să investească în infrastructurile de transport, precum linia de cale ferată dintre Moscova şi Kazan, situată pe traseul unui posibil nou Drum al Mătăsii.
Totuşi, unii analişti ruşi consideră că, prin participarea la aceste manevre, China îşi arată sprijinul politico-militar faţă de Rusia, într-un moment în care relaţiile acesteia din urmă cu statele occidentale traversează o perioadă dificilă ca urmare a crizei din Ucraina.