Începe un război economic între Rusia şi Occident? Cine va suferi mai mult

17 03. 2014
dengi_72_67770000

Modul chirurgical ales de Occident de a selecta interesele ruseşti care vor suferi de pe urma sancţiunilor, este legat de natura complicată şi cu amploarea relaţiilor Rusiei cu acesta.

Pieţele aşteaptă detaliile despre sancţiunile impuse de UE şi SUA împotriva Rusiei, care se vor începe cu îngheţarea activelor unor anume persoane şi companii. „Aceasta este o situaţie în care cel ce sancţionează suferă la fel de mult ca acela care este sancţionat”, declara recent, Alexis Rodzianko, preşedintele American Chamber of Commerce din Rusia, pentru New York Times.

„Europa face afaceri de 460 de miliarde de dolari în Rusia, mai ales în sectorul energetic (unde echipamentele industriei ruseşti trebuie înlocuite în mare parte), şi mai mult de jumătate din investiţiile străine vin în Rusia de la multinaţionale şi de la instituţii financiare europene”, notează cotidianul american.

Datele dependenţei  

Din datoriile bancare ale Federaţiei Ruse de 240 de miliarde de dolari, bancile europene concentreau 76% la 30 septembrie 2013. SUA aveau creanţe de 37 de miliarde (15%), iar Japonia 16 miliarde de dolari (7%), potrivit datelor  culese într-un raport al casei de brokeraj BT Securities.

O parte din aceste credite ar trebui, probabil, refinanţate, ceea ce ar însemna mari dificultăţi pentru Rusia şi companiile sale, dacă vechii creditori ar refuza rostogolirea datoriilor, în cazul extrem al îngheţării relaţiilor economice şi financiare dintre Rusia şi Occident.

Băncile occidentale nu au anunţat tăierea liniilor de credit către Rusia, dar o parte din negocieri sunt îngheţate până când se va vedea exact în ce constau sancţiunile, potrivit Financial Times.

Pe de altă parte, la limită, nu ar fi deloc uşor nici pentru marile bănci occidentale să treacă la categoria creanţe incerte şi să provizioneze credite de peste 200 de miliarde de dolari, devenite peste noapte neperformante.   

Uniunea Europeană acoperă jumătate din comerţul extern al Rusiei (58% din exporturi, sau 257 miliarde de dolari în 2012 şi 128 miliarde de dolari importuri ruseşti).

Pe partea de comerţ exterior, Rusia pare că ar pierde mai mult, dar cifrele pot deveni mai blânde în realitate, cu atât mai mult că partea cea mai mare a exporturilor ruseşti sunt materii prime.Europenii nu pot opri complet importurile de gaze ruseşti, ba dimpotrivă, progresează buna cooperare cu Europa Occidentală în materie, în ciuda gesturilor diplomatice beligerante.

Mari interese au nume occidentale sonore, dar deocamdată Renault se întreabă doar la ce preţuri să vândă maşinile produse local, având în vedere inflaţia care va creşte în Rusia.

Pentru John Deere Company, cel mai mare producător de echipamente agricole din lume, Rusia are o importanţă cheie pentru dezvoltare. 5% din veniturile colosului american vin de pe această piaţă.

La fel, Rusia este cea mai mare piaţă externă pentru Pepsi, contribuind cu 5 miliarde de dolari (7%) la veniturile anuale ale companiei.

Cele peste 400 de restaurante McDonald’s din Rusia aduc anual companiei 2,5 miliarde de dolari (9% din total).

 

Capitaluri puse pe fugă

Există estimări potrivit cărora cei mai mari 10 oligarhi ruşi ar fi pierdut deja 7 miliarde de dolari din averile lor, ca urmare a deprecierii cu circa 20% a acţiunilor de la bursa din Moscova.
Băncile occidentale şi investitorii din vest sunt responsabili pentru căderea cotaţiilor moscovite.

Occidentalii au vândut cele mai mari cantităţi de titluri de stat ruse. Numai băncile americane aveau o expunere de aproape 100 de miliarde de dolari pe obligaţiunile guvernului rus.

Cei mai bogaţi 19 oameni de afaceri ruşi au pierdut 19 miliarde de dolari din 28 februarie încoace, de când militari „neidentificaţi” au preluat controlul aeroportului din Siferopol, în Crimeea.

Nici ruşii nu s-au lăsat mai prejos.

La New York s-au vândut titluri de stat americane de peste 100 de miliarde de dolari, săptămâna trecută. Banca Centrală a Rusiei avea deţineri de 137 miliarde de  dolari la sfârşitul anului trecut.

Lukoil şi două mari bănci ruseşti având şi capital de stat, Sberbank şi VTB, sunt numele cele mai proeminente nume care şi-ar fi retras banii sin SUA.

Active valorând alte 50 de miliarde de dolari ar putea fi vândute şi banii repatriaţi, potrivit  lui Alexei Kudrin, fost ministru de finanţe rus şi un apropiat al lui Putin, citat de Financial Times.

Sancţiuni bine temperate

Bursa din Moscova a deschis în creştere, luni, după referendumul din Crimeea, investitorii locali mizând pe faptul că sancţiunile occidentale vor fi mai degrabă simbolice.

Nu e nimic nou. Referendumul s-a ţinut, sancţiunile nu au fost anunţate încă, investitorii locali cumpără încrezători că viitorul este luminos”,  declara un trader de la Renaissance Capital pentru Reuters.

Aşa cum s-a anunţat deja, sancţiunile vor fi ţintite doar către anumite persoane şi companii care ar fi implicate în anexarea Crimeei.

Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, va controla indirect un sfert din acţiunile producătorului italian de anvelope Pirelli în urma unui acord convenit cu acţionarii grupului italian.
Pirelli are la Slatina o fabrică care produce anvelope Premium pentru mărci auto de prestigiu precum BMW, Mercedes, Audi, Porsche, Alfa Romeo şi Jaguar.

Totodată, proiectul gazoductului South Stream merge mai departe, semnându-se un contract de douuă miliarde de euro între compania de proiect formată de Gazprom  (Rusia), Eni (Italea), EDF  (Franţa) şi BASF  (Germania), şi o companie italiană, pentru construcţia unei porţiuni submarine de conductă. Lucrările ar trebui să înceapă în iunie, potrivit Financial Times.