Rusia testează Occidentul ca în perioada războiului rece

‘De la începutul acestui an, au existat peste 100 de interceptări de avioane ruseşti, de trei ori mai mult decât anul trecut. Prin urmare, există o creştere substanţială, dar noi facem ceea ce trebuie. Interceptăm, suntem pregătiţi şi reacţionăm’, a subliniat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Atena.

Alianţa Nord-Atlantică a denunţat numai într-o săptămână două serii de incidente implicând forţele aeriene ruse. La 22 octombrie, un aparat specializat în colectarea de informaţii a intrat în spaţiul aerian estonian, la 600 de metri altitudine preţ de mai puţin de un minut, în împrejurimile Insulei Sarema.

Marţi după-amiază şi miercuri, avioane de vânătoare aliate – germane, norvegiene, britanice, portugheze, turce şi daneze – precum şi finlandeze şi suedeze au fost ridicate de la sol pentru a intercepta patru grupuri de aparate ruseşti ‘în manevră’ deasupra Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre.

O demonstraţie de forţă implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi avioane de transport, revelând, potrivit NATO, o ‘activitate la scară largă’ şi ‘neobişnuită’.

‘Nu este decât revenirea la o practică militară normală pentru o ţară care se gândeşte la potenţialul său de apărare şi la combativitatea armatei sale. Forţele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO’, estimează în schimb expertul militar rus Igor Korotcenko, membru în Consiliul consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării.

‘A intrat în obiceiul Occidentului să ne vadă reţinuţi. Dar aceasta s-a terminat şi de acum vom face ca interesele noastre legitime să fie recunoscute de toată lumea’, a spus el.

‘Acest tip de provocări nu a încetat niciodată de la sfârşitul războiului rece, doar că nu erau făcute publice’, susţine, la rândul său, Brooks Tigner, specialist NATO pentru IHS Jane’s Defence. ‘Ceea ce s-a schimbat este că, în loc să survoleze pe deasupra Cercului Arctic, Norvegiei şi Suediei, acestea (avioanele) coboară spre zone mai populate în formaţiuni mai complexe’, explică el. ‘Şi oamenii le pot observa atunci când ele survolează insulele britanice sau baltice’, adaugă acesta.

În opinia sa, ‘nu este nicio coincidenţă’. ‘Rusia joacă o partitură mai agresivă, aşa cum se întâmplă din luna martie în Ucraina’, cu anexarea Crimeii şi sprijinul pentru rebelii proruşi în estul acestei foste republici sovietice.

Suedia a mobilizat acum două săptămâni peste 200 de soldaţi, nave militare şi elicoptere în Marea Baltică pentru a găsi un submarin străin văzut de mai multe persoane, într-un demers ce reamintea de operaţiunile lansate în 1980, după incursiuni ale submarinelor sovietice.

‘Ne-am întors la metodele clasice ale războiului rece’, crede Pavel Felghengauer, un analist militar din Moscova.’Un joc de echilibru în pragul războiului nuclear şi cum războiul nuclear era inadmisibil, cealaltă parte a făcut concesii’, aminteşte el.

Scopul acestor acţiuni ale Moscovei este ‘să-i sperie pe europeni făcându-i să creadă că Rusia este gata de orice’, a spus în continuare analistul rus, potrivit căruia ‘astfel de cazuri vor fi din ce în ce mai frecvente’.

‘Preţurile la petrol sunt foarte mici’, ceea ce afectează veniturile statului rus, şi ‘sancţiunile fac rău’, deci ‘este o urgenţă pentru Vladimir Putin de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Vestul’, afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la Institutul londonez Rusi.

Dar ‘singura modalitate de presiune care i-a rămas este una militară’. Preşedintele rus a ‘avertizat săptămâna trecută că Rusia este pregătită pentru o confruntare cu Vestul’, subliniază cercetătorul de origine rusă, în opinia căruia Putin ‘intimidează Occidentul pentru a-i obţine prietenia, dar în termenii lui’