Rusia transformă petrolul în lingouri: achiziţii de 570 tone de aur în ultimul deceniu
„Cu cât o ţară are mai mult aur, cu atât va avea mai multă suveranitate dacă dolarul, euro, lira sterlină sau orice altă monedă de rezervă va suferi un cataclism”, comentează pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar în camera inferioară din partea partidului Rusia Unită, formaţiunea politică a preşedintelui Vladimir Putin.
Astfel, Rusia a cumpărat în ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalentă cu de trei ori greutatea Statuii Libertăţii.
Aurul, râvnit de liderii Rusiei de la ţarul Nicolae al II-lea până la Vladimir Lenin, s-a scumpit de aproape 5 ori în ultimul deceniu. Băncile centrale ale economiilor dezvoltate au tipărit bani pentru a încerca să-şi ferească economiile de efectele crizei financiare globale, astfel că investitorii au căutat să renunţe la deţinerile în dolari şi euro în favoarea unor active mai sigure, precum aurul.
În 1998, anul când Rusia a intrat în default pe 40 miliarde de dolari din datoria de stat, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scăzut la 11,5 un an mai târziu, când Putin a preluat puterea. În 2005, când o uncie de aur reprezenta în dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol, preşedintele Putin a sugerat băncii centrale să cumpere metalul preţios.
La acea dată, aurul se tranzacţiona la 495 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrală a Rusiei deţinea 387 tone, reprezentând 2,2% din rezervele totale de 165 miliarde de dolari. La o lună după indicaţiile lui Putin, raportul a crescut la 3,5%.
Aurul a închis săptămâna trecută la un preţ de 1.670 dolari pe uncie, după ce a urcat cu 7% în 2012, al şaptelea an consecutiv de creştere. Analiştii anticipează că metalul preţios se va aprecia la 1.825 dolari pe uncie în acest an.
Alţi lideri politici nu au fost la fel de inspiraţi. Ca ministru de Finanţe în Marea Britanie, Gordon Brown a dispus vânzarea a aproape 400 de tone de aur în perioada 2000-2002, când preţurile se aflau la minime ale ultimilor 20 de ani.
Înaintea crizei financiare mondiale din 2008, băncile centrale vindeau net între 400 şi 500 tone de aur pe an. În prezent, în frunte cu Rusia şi China, băncile naţionale fac achiziţii nete de aproxiamtiv 450 de tone pe an, potrivit lui Marcus Grubb, director de cercetare la World Gold Council.
În timp ce naţiunile cu economii emergente cumpără masiv aur, ţările dezvoltate îşi lichidează rezervele. Elveţia a vândut în ultimul deceniu 877 tone de aur, potrivit datelor FMI, cantitate care ar fi valorat în prezent aproxiamtiv 48 miliarde de dolari. Franţa a vândut 589 de tone, iar Spania, Olanda şi Portugalia mai mult de 200 tone fiecare.
În pofida achiziţiilor masive derulate în timpul mandatelor de preşedinte şi premier ale lui Vladimir Putin, Rusia este doar pe locul 8 în lume după rezervele de aur, cu 958 tone, potrivit World Gold Council. Statele Unite ocupă prima poziţie, cu aproximativ 8.134 tone, urmate de Germania, cu 3.391 tone, Fondul Monetar Internaţional, cu 2.814 tone. Următoarele patru poziţii sunt ocupate de Italia, Franţa, China şi Elveţia. În timp ce aurul reprezintă 9,5% din rezervele Rusiei, procentul depăşeşte 70% în cazul Statelor Unite, Germaniei, Italiei şi Franţei.