‘Chestiunea eliminării sau extinderii embargoului depinde de ceea ce vor face partenerii noştri care au impus sancţiunile. Dacă sancţiunile nu vor fi ridicate atunci embargoul va fi prelungit’, a spus Arkadi Dvorkovich. Acesta a adăugat că ar putea exista unele ajustări selective dar că nu sunt avute în vedere decizii radicale.
În luna august 2014, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice, timp de un an, importurile de produse agricole şi alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Rusiei, în contextul crizei din Ucraina. Lista includea produse din carne şi lapte, precum şi fructe şi legume provenite din SUA, UE, Canada, Australia şi Norvegia.
Înaintea instituirii embargoului, circa 6.000 de companii europene exportau în Rusia produse agroalimentare, acestea fiind înlocuite în prezent de societăţi din Asia, Africa şi America Latină, dar şi din ţări europene care nu sunt membre ale UE, cum este Serbia.
Luna trecută, un oficial rus a declarat că Moscova ar putea excepta de la embargoul pe care l-a instituit asupra produselor alimentare occidentale circa 20 de firme din Ungaria, Grecia şi Cipru. Deşi respectă şi ele sancţiunile, în virtutea apartenenţei la Uniunea Europeană, cele trei state menţionate au păstrat relaţii politice şi economice foarte strânse cu Rusia, iar oficialii lor s-au pronunţat public în mod repetat împotriva acestor sancţiuni şi s-au ferit să critice anexarea Crimeii sau sprijinul acordat de Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.