„În termeni umani şi materiali, forţele armate ruse vor fi, probabil, în măsură să efectueze un atac împotriva NATO de la sfârşitul acestui deceniu”, a estimat şeful serviciilor germane de spionaj şi contraspionaj (BND), Bruno Kahl, în cadrul unei şedinţe publice în Camera Deputaţilor.
Potrivit acestuia, „un conflict militar direct cu NATO devine o opţiune pentru Rusia”.
Cele trei servicii de informaţii germane, care au fost audiate, au avertizat toate asupra pericolului crescând, potrivit acestora, reprezentat de activităţile serviciilor secrete ruseşti în ţară.
Directoarea serviciului militar de contraspionaj, Martina Rosenberg, a raportat o „creştere semnificativă a actelor de spionaj şi sabotaj” care vizează armata germană.
„Spionajul şi sabotajul ruseşti sunt în creştere în Germania, atât cantitativ, cât şi calitativ”, a adăugat şeful Serviciului de Informaţii Interne, Thomas Haldenwang.
Haldenwang a acuzat Moscova că se află în spatele cazului unui colet care a luat foc la un centru al transportatorului DHL la Leipzig (est) în iulie.
Dacă pachetul „ar fi explodat la bord în timpul zborului, ar fi avut loc o prăbuşire”, a spus el, menţionând, de asemenea, campanii de dezinformare şi cazuri de utilizare de drone spion.
Din „furtună”, ameninţarea rusă a „devenit un adevărat uragan” care se deplasează „de la est la vest”, a adăugat Thomas Haldenwang, într-o aluzie la ţările baltice şi Polonia, unde acţiunile ruseşti „sunt mult mai brutale decât sunt acum aici” .
„Moscova se pregăteşte pentru o nouă escaladare în materie de acţiuni hibride şi secrete”, a apreciat, la rândul său, Bruno Kahl.
Cu acte de ingerinţă care au atins un „nivel fără precedent”, Kremlinul vrea să „testeze liniile roşii ale Occidentului”, a indicat directorul serviciilor secrete.
În acelaşi timp, guvernul german a anunţat miercuri măsuri care vizează întărirea controalelor de securitate, în special pe reţelele de socializare, în faţa riscurilor crescute de spionaj în ministere şi de sabotaj al infrastructurilor critice.