„Vestea bună este că Kremlinul doreşte o soluţie negociată”, a declarat Schroeder într-un interviu acordat săptămânalului Stern şi posturilor RTL/ntv, menţionând că s-a întâlnit cu Putin săptămâna trecută la Moscova.
„Acordul privind cerealele este un prim succes, poate acesta ar putea fi extins treptat la o încetare a focului”, a spus fostul cancelar.
O primă încărcătură autorizată de cereale ucrainene de la începutul războiului, pe 24 februarie, a ajuns marţi seară la Istanbul, fiind primul export autorizat în virtutea acordului semnat pe 22 iulie la Istanbul între Ucraina şi Rusia, datorită unei medieri a Turciei şi sub egida ONU, pentru a debloca porturile ucrainene şi a uşura presiunea asupra pieţelor agricole.
Gerhard Schroeder a mai apreciat în interviul de miercuri că se pot găsi, în timp, soluţii la probleme cruciale cum este Crimeea, „poate nu peste 99 de ani, ca în cazul Hong Kongului, ci în generaţia următoare”.
Potrivit lui, o alternativă la aderarea Ucrainei la NATO ar putea fi neutralitatea militară, ca în cazul Austriei.
În ce priveşte viitorul regiunii Donbas din estul Ucrainei, situaţia este însă mai complicată. „Va trebui să se găsească o soluţie bazată pe modelul cantonal elveţian”, a spus Schroeder, adăugând că trebuie văzut dacă Putin ar accepta revenirea la o „linie de contact” corespunzătoare situaţiei dinaintea războiului, în cazul unei încetări a focului.
Gerhard Schroeder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 şi 2005, a criticat războiul din Ucraina, dar a refuzat să-l condamne pe Vladimir Putin, pe care îl numeşte în continuare prieten apropiat. El a afirmat miercuri că să se distanţeze, acum, de liderul rus nu ar contribui la reglementarea situaţiei.
Schroeder, susţinător al gazoductului Nord Stream, care transportă gaz rus în Germania via Marea Baltică, este preşedintele comitetului acţionarilor Nord Stream AG, operatorul conductei deţinute majoritar de gigantul rus Gazprom. Confruntat cu un val de critici, în mai fostul cancelar a demisionat din consiliul de administraţie al companiei publice ruse Rosneft şi a refuzat să intre în consiliul de administraţie al Gazprom.