Rusia „vrea să pedepsească” Armenia, acuză prim-ministrul francez

21 03. 2024
Ethnic_Armenians_of_Nagorno-Karabakh_seeking_refuge_due_to_attacks_by_Azerbaijani_armed_forces

Rusia „vrea să pedepsească Armenia, pentru că a ales calea luptei împotriva impunităţii, prin aderarea la Curtea Penală Internaţională” şi „pur şi simplu, pentru că a ales democraţia şi statul de drept”, a adăugat şeful guvernului francez, care a vorbit la dineul anual al Consiliului Coordonator al Organizaţiilor Armene din Franţa (CCAF).

Gabriel Attal a criticat de asemenea „atitudinea de complezenţă a Rusiei, care nu a condamnat folosirea forţei” de către Azerbaidjan în Karabah, unde trăia până la sfârşitul anului trecut o populaţie majoritar armean şi „de fapt, a susţinut-o”. „Forţele ruse presupuse ‘de menţinere a păcii’ au lăsat să se instaleze criza umanitară”, a adăugat el.

Diferende teritoriale opun Armenia şi Azerbaidjanul, două foste republici sovietice care s-au confruntat în două războaie, la începutul anilor 1990 şi în 2020, pentru controlul Karabah, teritoriu azer asupra căruia Baku şi-a recăpătat în cele din urmă controlul în septembrie 2023.

În ultimele luni, mai multe runde de negocieri nu au dat niciun rezultat. De la recucerirea Karabahului, Erevanul suspectează Azerbaidjanul că are alte ambiţii teritoriale în detrimentul Armeniei, ceea ce Baku contestă.

Franţa, care găzduieşte o mare diasporă armeană, a declarat că este pregătită să participe la eforturi de mediere, arătându-şi totodată sprijinul neclintit faţă de Armenia, cu care şi-a întărit cooperarea în materie de apărare în februarie.

Gabriel Attal a cerut Azerbaidjanului „să-şi retragă forţele din poziţiile ocupate” din Armenia, apreciind că preşedintele azer Ilham Aliev „însuşi a recunoscut că forţele azere au avansat în mai multe puncte ale teritoriului armean”.

„Provocarea de astăzi este de a ajuta Armenia să-şi apere independenţa, democraţia, teritoriul, într-un cuvânt: suveranitatea” şi „apărarea integrităţii teritoriale a Armeniei”, a spus el.