Rusia vrea să pună în conservare conductele subacvatice Nord Stream 1 și 2, avariate în septembrie 2022 de niște explozii misterioase

Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, compania controlată de stat din Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an în Germania, pe sub Marea Baltică.

Trei dintre conducte au fost rupte de explozii inexplicabile în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 rămâne intactă.

Dar tensiunile crescânde dintre Moscova şi Occident cu privire la invazia Rusiei asupra Ucrainei au oprit deja Nord Stream 1 şi au împiedicat ca gazoductul său geamăn, criticat de Washington şi Kiev pentru creşterea dependenţei Germaniei de Rusia, să intre vreodată în exploatare.

Gazprom a spus că este posibil din punct de vedere tehnic să se repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puţine perspective ca relaţiile cu Occidentul să se îmbunătăţească suficient în viitorul previzibil pentru a fi nevoie de conducte.

Europa şi-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom controlate de stat, în afara fostei Uniuni Sovietice, aproape s-au înjumătăţit în 2022, pentru a ajunge la un minim post-sovietic de 101 bcm.

O sursă rusă a spus că Rusia a considerat proiectul ”îngropat”. Alte două persoane au spus că, deşi nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puţin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părţile interesate iau în considerare conservarea.

Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, etanşarea capetelor rupte şi aplicarea unei acoperiri în ţevi pentru a preveni coroziunea suplimentară de la apa de mare.

Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl foloseşte pentru a compensa o parte din livrările sale ruseşti, ar deveni mult mai scump, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult din Rusia.

Ministerul Energiei din Moscova a trimis întrebările primite operatorilor de conducte, dar nici ei, nici Gazprom nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Engie, Gasunie şi Wintershall DEA – părţi interesate din Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1 – au refuzat să comenteze.

Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON, care deţine şi o participaţie în Nord Stream AG, a declarat: ”Din cunoştinţele noastre ca acţionar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pro sau împotriva restabilirii liniei”.

Cine a deteriorat conductele?

Moscova a susţinut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor.

Luna trecută, Casa Albă a respins drept ”ficţiune completă” o postare pe blog a jurnalistului de investigaţie american Seymour Hersh, care susţinea că Washingtonul este responsabil.

Investigaţiile din Danemarca, Germania şi Suedia nu s-au încheiat încă.

Nord Stream 1 era oricum inactiv de la sfârşitul lunii august, când a fost închis pentru întreţinere, dar nu a repornit niciodată, deoarece Rusia şi Occidentul s-au certat în legătură cu întreţinerea unei turbine de pompare, pe fondul sancţiunilor occidentale.

Nord Stream 2, de dimensiuni similare, fusese finalizat în septembrie 2021, dar existau tensiuni cu Rusia, deoarece autorităţile de reglementare din Germania refuzau să-l certifice.

Berlinul a îngheţat apoi proiectul, cu câteva zile înainte ca Moscova să-şi trimită forţele armate în Ucraina, pe 24 februarie anul trecut.

Preşedintele rus Vladimir Putin a propus să folosească legătura nedeteriorată a Nord Stream 2 pentru a pompa gaze, dar Germania, acum dornică să înceteze dependenţa de Rusia, a respins ideea.

De asemenea, Polonia a încetat să mai cumpere gaz rusesc.

Rusia exportă în prezent doar aproximativ 40 de milioane de metri cubi pe zi de gaze prin conducte către Europa, prin Sudzha, la graniţa dintre Ucraina şi Slovacia.

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înfiinţeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.