RAFO Oneşti, abandonată de ruşi. Ce soartă va avea rafinăria

Patronul rus al rafinăriei RAFO Oneşti a respins toate planurile de modernizare şi de investiţii construite tot de el în ultimii ani şi ia în calcul inclusiv divizarea sau lichidarea societăţii, potrivit unui raport trimis Bursei.

Astfel, procesul de modernizare al rafinăriei început acum patru ani şi care a costat, până acum, 50 de milioane de euro, este blocat iar salariaţii nu ştiu ce se va întâmpla cu RAFO şi nici cu ei.

În Adunarea Generală a Acţionarilor care s-a ţinut miercuri la sediul societăţii din Oneşti, preşedintele Miroslav Dermendjiev a votat împotriva planului de afaceri de 70 de milioane de euro pentru modernizarea rafinăriei, împotriva contractării unui împrumut extern de 60 de milioane de euro cu garanţia statului şi împotriva alocării de 10 milioane de euro de la acţionarul majoritar Petrochemical Holding din Elveţia. Toate sumele erau necesare finalizării procesului de modernizare al rafinăriei şi repornirii instalaţiilor oprite acum patru ani. Mai mult, AGA a decis că RAFO se poate diviza, lichida sau poate fuziona oricând cu o altă societate.
 
Pentru liderul de sindicat Ion Marian, votul de ieri pare aproape o renunţare a ruşilor la orice activitate din cadrul rafinăriei, poate chiar distrugerea acesteia.

Într-o adresă trimisă oligarhului rus Iacov Goldovskiy, patronul RAFO, Marian îşi declară stupoarea cu privire la decizia de a renunţa la orice plan de investiţii. „Votul negativ al acţionarului majoritar a constituit o surpriză total negativă şi greu de înteles după perspectivele frumoase prezentate în momentul preluării acţionariatului RAFO în anul 2006 cu privire la societate şi salariaţi. Analizată la rece, hotărârea dumneavoastră transmite un mesaj tacit ca aţi renunţat la RAFO din diverse motive”, se arată în document.

În aşteptarea unui răspuns de la Goldovskiy, Marian spune că se gândeşte şi la soluţii alternative de păstrare a locurilor de muncă pentru cele câteva sute de salariaţi. „Poate ar fi de acord ruşii să ne vândă rafinăria nouă, salariaţilor. Poate, eventual, cu o înţelegere de plată pe 20 de ani, nu ştiu. Ar fi şi varianta să vină un alt investitor. Numai să ni se spună clar care le sunt planurile”, precizează liderul de sindicat.

În urmă cu patru ani, patronii ruşi de la RAFO închideau rafinăria, trimiţând cea mai mare partea angajaţilor în şomaj, pe motivul că începe un proces de modernizare ale cărui costuri erau estimate la 330 de milioane de euro şi care ar fi făcut din unitatea din Oneşti una dintre cele mai moderne rafinării din sud-estul Europei. Patronii ruşi au încercat să obţină garanţii de stat pentru acesarea de credite de 120 de milioane de euro de la bănci comerciale, dar acestea nu au primit aprobarea UE. Ruşii s-au mai adresat verbal şi către Eximbank pentru un împrumut de 60 de milioane de euro, însă nu au întreprins niciun demers legal în acest sens, potrivit lui Ionuţ Costea, preşedintele băncii de stat.

În cadrul AGA din 18 ianaurie, ruşii au renunţat oficial la orice plan de afaceri care viza investiţii pentru modernizarea rafinăriei.

RAFO Oneşti a fost cumpărată acum şase ani de magnatul rus Iacov Goldovskiy. Vehiculul investiţional a fost mai întâi firma Calder A, care ulterior a cedat acţiunile către Petrochemical Holding Elveţia. După achiziţia RAFO, ruşii au plătit integral datoriile istorice pe care rafinăria le avea către statul român.

Potrivit presei ruse, Iakov Goldovsky este un antreprenor cu experienţă în industria chimică. Până la finele anilor 1990, când a părăsit Rusia din motive de divergenţă cu guvernanţii ruşi, el consolidase mai mult de 20 de unităţi exploatate de Sibur, firmă care a devenit cel mai mare producător în industria petrochimică din Rusia, după investiţii de 500 de milioane de dolari.
Magnatul controlează companii ca Nijni Novgorod (chimice pe bază de plante), Korund Plexiglas Dzerzhinskoye şi Orgsteklo.

RAFO a fost înfiinţată în 1956 cu scopul de a procesa ţiţeiul nesulfuros din ţară. Ulterior i s-au adăugat intalaţii pentru procesarea ţiţeiului sulfuros de import. Firma a devenit de sine stătătoare în 1991, până la acea dată făcând parte din Platforma Petrochimică Borzeşti.