Rușii ar putea limita exporturile de țiței kazah ale companiilor occidentale. ExxonMobil și ENI, primele nume vehiculate

Gigantul american ExxonMobil avertiza la finalul săptămânii trecute că ar putea apărea riscuri legate de operațiunile sale petroliere din Kazahstan, care, în 2022, i-au adus venituri de 2,5 miliarde de dolari, potrivit unei informări trimise organismului de supraveghere a pieței de capital din SUA (SEC), citate de Reuters.

De fapt gigantul american readuce în atenția piețelor neliniștile cauzate de aprovizionarea cu țiței non-rusesc, dar care folosește intrastructura rusă, neliniști care cresc acum, după dublul embragou occidental, atât asupra livrărilor de țiței rusesc pe mare, cât și a carburanților obținuți din țiței rusesc, la care se adaugă și o decizie a țărilor G7 de a impune plafoane de preț la țițeiul și carburanții rusești.

Problema este acum la țițeiul kazah.

Kazahstanul este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, care și-a dezvoltat însă producția prin acorduri cu companiile mari occidentale. Practic, vastele resurse sunt exploatate în comun de compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas (proprietarul grupului Rompetrol) cu mari companii occidentale, ca Exxon, Chevron, BP, Eni și cu rușii de la Lukoil, după investiții masive în explorare la care au contribuit giganții străini. Fiecare companie are câte o cotă-parte din producția de țiței kazah, pe care o folosește cum dorește.

Problema este încă că petrolul iese din țara caspică inclusiv, sau mai ales, prin Rusia. Una dintre principalele rute este conducta caspică (CPC-Caspian Pipeline Consortium), unde sunt acționari companiile petroliere, dar și compania rusească Transneft, care se ocupă de sistemul de conducte. Conducta pleacă din zona caspică și se oprește în estul Mării Negre, la Novorosiisk, unde există un terminal de unde pleacă vapoarele încărcate cu țiței. Pe aici trece cam 1% din tot țițeiul din lume.

Exxon „ar putea suferi o pierdere de fluxuri de numerar de durată incertă din partea operațiunilor sale din Kazahstan”, se arată în documentul depus la SEC, dacă exporturile de petrol prin conducta CPC sunt „întrerupte, reduse sau suspendate temporar”, se arată în scrisoarea Exxon către SEC. Exxon este acționar și la consorțiul CPC și are și cotă-parte din producția a două dintre cele mai mari câmpuri din Kazahstan: 17% la Kashagan și 25% din Tengiz, la ultimul alături inclusiv de un alt supermajor american, Chevron.

De alfel, Chevron produce aproximativ 380.000 bpd, adică peste 12% din producția sa totală, în Kazahstan. Compania își propune să crească producția totală cu 40% la cel mai mare zăcământ din Kazahstan, Tengiz. Luna trecută, directorul financiar al Chevron, Pierre Breber, a declarat că producția sa din Kazahstan din 2022 a pierdut în medie mai puțin de 10.000 de barili pe zi din cauza întreruperilor temporare. „Avem riscuri în afacerea noastră, peste tot. Și, bineînțeles, gestionăm aceste riscuri”, a declarat Breber. „Nu pot prezice viitorul, dar CPC a fost foarte fiabilă în 2022”, a spus el.

Totuși, anul trecut, au fost mai multe opriri ale încărcărilor de nave din terminalul CPC de la Novorosiisk, în special din zona punctelor de încărcare din larg. Rușii au clamat ba stricăciuni din cauza furtunilor, ba unele posibile probleme de mediu care ar putea provoca scurgeri de petrol în mare, ba niște mine descoperite brusc. În ultimul timp, au apărut iar probleme la încărcare, între 24 și 26 februarie nu s-a pompat petrol deloc, la fel între 19 și 22 februarie. Așadar vasele nu au putut primi țiței, motivul fiind condițiile meteo foarte proaste.

Ei bine, nu doar la terminalul CPC sunt temeri că marile companii occidentale nu își vor putea încărca țițeiul extras din Kazahstan, ci și pe o altă rută tradițională, conducta Druzhba, prin care țițeiul rusesc ajungea în Europa. Ieri, Kazahstanul a raportat prima sa livrare, anunțată de multă vreme, de țiței kazah către Germania prin această conductă – 20.000 de tone. De reținut că prin această conductă se pompează încă țiței rusesc către Ungaria sau Slovacia, aceasta fiind o excepție de la embargou.

Cu o zi mai devreme, un purtător de cuvânt al operatorului rus de conducte Transneft a anunțat că conducta Druzhba este gata să pompeze țiței kazah, spunând că s-a observat „o oarecare inerție” din partea kazahă, potrivit agenției EFE.

O sursă din cadrul companiei petroliere naționale kazahe KazMunayGas a declarat însă pentru EFE că întârzierea trimiterii țițeiului prin Druzhba nu se datorează unei „inerții” din partea companiei sau a guvernului kazah, ci faptului că Rusia se opune pompării petrolului extras de compania italiană ENI, chiar dacă este țiței kazah.

„Petrolul care ar trebui să treacă prin conducta Druzhba este kazah. Acesta provine din zăcământul Karachaganak, al cărui proprietar este compania italiană ENI, ceea ce nu mulțumește Ministerul rus al Energiei în contextul situației geopolitice actuale”, a declarat persoana în cauză. Potrivit sursei citate de EFE, Rusia „vrea să închidă conducta pentru livrările de petrol kazah de la compania europeană ENI către alte țări europene”.

La nivel de state și companii, rușii și kazahii par să se fi înțeles cumva. Dat fiind că țițeiul rusesc este sub embargo, Lukoil va exporta pe la Novorosiisk preponderant țiței pe care îl va extrage din Kazahstan pentru a putea fi folosit de rafinăriile sale din estul Europei (Ploiești și mai ales Burgas). În plus, recent, Lukoil și KazMunayGas au semnat un acord pentru dezvoltarea a trei câmpuri offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, cu reserve potențiale de 67 de milioane de tone de petrol și 9 miliarde de metri cubi de gaze. Costul este de 5-6 miliarde de dolari. Așadar, compania rusă va extrage mai mult țiței kazah, iar kazahii, cum am explicat mai sus, au primit acceptul companiei de stat ruse care operează conductele, Transneft, de a transporta către Occident țițeiul extras de compania lor națională. Acordul este momentan pentru 1,2 milioane de tone pe an, dar kazahii spun că ar putea duce mult mai mult, până la 7-8 milioane.

Deocamdată prețurile stau

O deterioare a situației, cauzată de potențialele restricții impuse de ruși companiilor occidentale la exportul țițeiului extras de ele din Kazahstan via Rusia, poate avea impact asupra cotațiilor țițeiului și produselor petroliere, în zona noastră. E greu de crezut că rușii vor “tăia” din aprovizionarea cu țiței kazah a companiei naționale kazahe KazMunayGas, care aduce cel mai mult țiței de import în România – iar potențialele temeri ale companiilor mari occidentale pare că nu se văd în prețuri. Ieri, de exemplu, cotațiile Platt’s Med pentru benzină și motorină erau la 815 dolari pe tomă pentru fiecare carburant. O variație foarte mică față de cei 835 de dolari pe tonă, coincidență, tot la fel, pentru fiecare sortiment, cât se înregistra cu o săptămână în urmă.